×
Reset Filters
Close
Close
Lucrări & Lectori

Lucrări & Lectori

Lucrări & Lectori

Cautare

A

Prof. Dr. Robert Ancuceanu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

12:00 - 12:20 - Dezvoltarea de medicamente pentru epidermoliza buloasă

R. Ancuceanu, Mihaela Dinu

Facultatea de Farmacie, U.M.F. ”Carol Davila“, Bucureşti

Cuvinte cheie: epidermoliza buloasă, medicamente orfane, studii clinice

Obiective: Epidermoliza buloasă reprezintă un grup heterogen de afecţiuni cutanate de natură genetică, rare şi nevindecabile, cauzate de mutaţii ale unor gene codificând proteine structurale cheie din piele. Care afecțiuni ar trebui incluse în cadrul spectrului cunoscut generic drept ”epidermoliză buloasă“ și care nu, rămâne o chestiune deschisă. Cum aceste maladii sunt rare, ne-am propus identificarea medicamentelor desemnate ca orfane până în prezent și a provocărilor pe care le prezintă dezvoltarea acestei categorii de medicamente.

Materiale și metode: S-au examinat toate medicamentele înregistrate în Registrul Uniunii Europene de medicamente orfane și în web-site-ul FDA și s-au căutat informații despre stadiul de dezvoltare clinică al medicamentelor respective. De asemenea, printr-o interogare Medline s-au identificat studii clinice publicate până în prezent în diverse forme de epidermoliză buloasă. Interogări relevante au permis identificarea de studii clinice în derulare sau ale căror rezultate nu au fost încă publicate.

Rezultate: În Registrul Uniunii Europene de medicamente orfane s-au identificat un număr de 21 de intrări (cel puţin două sunt duplicate), dintre care 20 se referă la ”tratamentul epidermoliezei buloase“ (fără alte calificative sau identificatori), iar unul la tratamentul epidermolizei buloase distrofice. În SUA numărul medicamentelor orfane indicate pentru aceste grup de afecțiuni este ceva mai mare (25, dintre care cel puțin un duplicat și două retrase) și numai aproape jumătate sunt desemnate generic în ”epidermoliza buloasă“.

Prof. Dr. Cătălina Arsenescu Georgescu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

09:40 - 10:00 - Edemele – Cauze și soluții multidisciplinare

Pacientul cu edeme reprezintă o provocare pentru medicul practician. Cauzele uneori pot fi multiple și doar colaborarea interdisciplinară poate rezolva cazurile complexe.

Ne punem deseori întrebarea: sunt edemele doar ortostatice sau reprezintă o avertizare pentru o patologie complexă (insuficiența venoasă cronică, expresia unei alergii, efectul secundar la un medicament, edeme renale, decompensarea unei boli cardiovasculare, efecțiune hepatică severă etc.).

Examenul fizic complex, explorările paraclinice de laborator și imagistice, consultul multidisciplinar converg către un diagnostic corect și soluții terapeutice pe măsură.

Cauza cardiovasculară prin decompensare în diverse grade de severitate, rămâne diagnosticul cel mai frecvent.

Ca urmare, în strategia terapeutică, diureticele ocupă un loc major, care pot rezolva eficient suferința pacientului, dar uneori soluția o găsim doar prin asocieri multiple de diuretice cu locuri diferite de acțiune, alături de alte clase terapeutice indicate cu competență de către medicul terapeut.

Anual se internează peste 1 milion de cazuri cu insuficiență cardiacă, iar supraîncărcarea de volum, cu edeme pe măsură, o regăsim în peste 90% din cauze.

Progrese în tratamentul actual cu diuretice, înseamnă abordarea exhaustivă a acestei clase de medicamente.

Evaluarea rezistenței reale la tratamentul cu diuretice;

Utilizarea asocierilor de diuretice;

Evaluarea remodelării nefronului;

Utilizarea dispozitivelor implantabile de reducere a supraîncărcării de volum din insuficiența cardiacă;

Tehnologii inovatoare de tratament in sindromul cardiorenal.

Din conlucrarea inter și multidisciplinară rezultă soluționarea cauzelor complexe generatoare de edeme, cu ameliorarea evidență a calității și speranței de viață.

Prof. Dr. Codrina Ancuța
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE V: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 15:30 - 16:10

15:30 - 15:50 - Corelații clinico-serologice și implicații terapeutice în miozite

Cuvinte cheie: miozite, anticorpi specifici miozitelor, anticorpi asociați miozitelor, pattern clinico-serologic, management
 

Obiective: La interferența dintre specialități, miozitele rămân prin excelență un grup heterogen de afecțiuni autoimune inflamatorii sistemice, caracterizate de polimorfism etiologic, imunopatologic și serologic, ce se reflectă la nivel terapeutic.

Metode: Fie că ne direcționăm asupra spectrului dermatomiozitelor ce au ca numitor comun microangiopatia mediată de complement, fie că rămânem în categoria polimozitelor, rezultat al citotoxicității celulare și distrucției non-necrotice musculare, miozitele se definesc printr-o patobiologie complexă ce are ca țintă principală musculatura scheletică, generând distrucții tisulare caracteristice și alterarea performanțelor musculare.

Rezutate: Identificarea profilului imunologic este mandatorie, oferind repere diagnostice, definind fenotipuri clinico-serologice, stabilind prognosticul și jalonând alegerea algoritmului și agentului terapeutic optim. Interesantă este clasificarea miozitelor în diferite subtipuri clinico-serologice raportat la prezența anticorpior specifici (Myositis Specific Antibodies, MSA) sau a celor asociați (Myositis Associated Antibodies, MAA). Cu o serie de particularități clar statuate, MSA și MAA orientează dianosticul spre unul din cele patru mari sindroame – antisintetază (anti-Jo1 și non-Jo1 pozitivă), dermatomiozitic (anti-Mi2, anti-MDA, SAE, TIF pozitiv), miozita necrotică autoimună (anti-SRP sau anti-HMGR pozitivă) și, nu în ultimul rând, sindroamele overlap miozită-sclerodermie, miozită-artrită reumatoidă, miozită-sindrom Sjogren sau în cadrul bolii mixte de țesut conjunctiv.

De altfel, noile crititerii de clasificare formulate de ACR/EULAR pentru miopatiile inflamatorii idiopatice cu debut juvenil și la adult și a subgrupelor majore folosesc, alături de date clinice, enzime musculare și, eventual, modificări histologice, și serologia autoimună.

Concluzii: Finalmente, managementul acestor entități reprezintă o provocare în practică dat fiind heterogenitatea clinico-serologică și patogenică și apartenența la categoria orphan disease.

Prof. Dr. Mihail Alecu
Facultatea de Medicină, Universitatea ”Titu Maiorescu”, București

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

16:50 - 17:10 - Manifestări alergice și non alergice post vaccinare anti SARS-CoV2

M. Alecu1 , Gabriela Coman2, Alina Mușetescu1, Ionica Rădulescu1

1Universitatea ”Titu Maiorescu”, Facultatea de Medicină, București, România

2Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”, București, România 

Cuvinte cheie: reacții adverse, vaccin, SARS COV2

Administrarea în masă într-un interval scurt de timp a vaccinurilor împotriva virusului Sars Cov2 necesită cunoașterea aprofundată și rapidă a reacțiilor adverse produse de aceste vaccinuri.

Datele obținute din studiile clinice efectuate înaintea administrării vaccinurilor trebuie corelate cu datele obținute de la persoanele vaccinate până în prezent. Pe de altă parte, frecvența și gravitatea reacțiilor adverse la pacienții vaccinați trebuie comparată cu apariția spontană a acestor reacții în populația normală, nevaccinată.

Vaccinurile anti SARS Cov 2 utilizate în prezent, atât cele cu ARNm (Pfizer, Moderna) cât și cele cu vector viral (Janssen) produc reacții adverse cu aspecte clinice multiple dar cu grade de gravitate diverse, cele mai multe fiind reacții minore, care nu pun în pericol viața pacienților.

În studiul nostru se face o prezentare generală a reacțiilor alergice întâlnite la aceste vaccinuri (șocul anafilactic, edemul Quinque), a reacțiilor nealergice (autoimunitatea), a inflamației și reacțiilor cu mecanism incert. Sunt prezentate mecanismele de producere a reacțiilor adverse întâlnite, aspecte terapeutice ca și frecvența cu care apar aceste reacții comparativ cu populația normală, nevaccinată. În final, pe baza acestor date, și a raportului risc/beneficiu, se face o analiză a deciziei de recomandare, utilizare sau interzicere a vaccinurilor în situații normale sau la pacienții cu situații clinice deosebite.

B

Prof. Dr. Mihai Bojincă
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20         

14:40 - 15:00 - Sclerodermia dincolo de piele

F. Vreju1, R. Ionescu2, M. Bojincă2

1Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București

Dincolo de manifestările cutanate bine cunoscute, sclerodermia sistemică (scleroza sistemică progresivă) este o boală complexă, multiorgan, care influențează atât calitatea vieții cât și supraviețuirea. De aceea, complexitatea suferinței trebuie cunoscută de toți specialiștii care tratează pacienți cu sclerodermie. Cateodată, demersul diagnostic are nevoie de explorări paraclinice speciale; elementele clinice, utile pentru conturarea nosologică a suferinței pacientului, pot include manifestări complexe digestive, renale, pulmonare, cardiace; în fine, din păcate, scelrodermia este o suferință în care tratamentele cu viză patogenică, sunt puține, însă în dezvoltare continuă. În această masă rotundă ne propunem să trecem în revistă o parte din aceste elemente; de aceea, prezentăm date actuale privind explorări paraclinice utile, principalele manifestări clinice extracutanate și modalități moderne de tratament.

 

Terapii actuale în sclerodermia sistemică

 

Tratamentul sclerodermiei sistemice (sclerozei sistemice progresive) trebuie făcut de o echipă multidisciplinară și este o provocare pentru fiecare specialist și pentru orice echipă. În 2016 EULAR (European League Against Rheumatism - organizația reumatologilor europeni) și EUSTAR (EULAR Scleroderma Trials and Research group - grupul european de studiu al sclerodermiei) au elaborat un set de recomandări de tratament pentru scleroza sistemică. Modul în care sunt structurate aceste recomandări, pe grupe de manifestări ale bolii, arată și progresele terapeutice dar și limitele înțelegerii patogeniei cu inexistența unei terapii globale. Recomandările se referă inițial la fenomenul Raynaud din scleroza sistemică pentru care prima linie de tratament continuă să fie blocanții canalelor de calciu de tip dihidropiridinic respectiv nifedipina și medicațiile derivate. Această medicație reduce frecvența și severitatea atacurilor Raynaud. Principalele reacții adverse au fost hipotensiunea, amețelile și edemele. O altă clasă de medicamente cu eficiență dovedită în reducerea frecvenței, duratei și severității fenomenului Raynaud este clasa inhibitorilor de fosfodiesteraza - 5 (PDE-5) din care au fost studiate sildenafil, tadalafil și vardenafil. Aceste medicamente se recomandă să fie utilizate la pacienții cu răspuns insuficient la blocanții de calciu. Ca reacții adverse au fost raportate reacții vasomotorii, reacții alergice, dureri toracice, mialgii, tulburări vizuale. Iloprost poate fi utilizat în formele severe de fenomen Raynaud după eșecul terapiei orală. Eficiența terapiei cu Iloprost este dovedită în administrare intravenoasă cu ritmul de 0,5-3 ng/kg/min 3-5 zile succesiv. Fluoxetina medicament antidepresiv prin efectul de inhibare a recaptării serotoninei s-a dovedit eficient în fenomenul Raynaud în doze de 20 mg/zi. Evaluarea a fost făcută în câteva studii mici, în unele dintre aceste studii efectele fluoxetinei fiind mai semnificative decât ale nifedipinei dar și reacțiile adverse care au dus la ieșirea din studiu.

Apariția ulcerațiilor digitale este frecventă și asociată cu complicații locale și generale. În afara tratamentului local, ghidul EULAR recomandă prostaglandine intravenos, în special iloprost în administrare intravenoasă în doze de 0,5-2 ng/kg/min 3-5 zile succesiv. Deși s-a încercat și utilizarea prostanoizilor orali totuși eficacitatea este mai semnificativă în administrare intravenoasă. Alte variante de tratament sunt reprezentate de inhibitorii de PDE-5 dintre care Tadalafil 20 mg/2 zile are rezultatele cele mai bune. Bosentan, un inhibitor dual al receptorilor de endotelină (ERA) s-a dovedit eficient nu în tratamentul ulcerațiilor digitale din sclerodermie ci în prevenirea apariției de noi ulcerații în doze inițiale de 62,5 mg x 2/zi și apoi 125 mg x 2 /zi.

În hipertensiunea arterială pulmonară (HTP) din sclerodermie se recomandă de asemenea utilizarea antagoniștilor receptorilor de endotelină (ERA) ca Bosentan, Ambrisentan, Macitentan care au demonstrat îmbunătățirea capacității de efort și încetinirea agravării clinice. Au fost raportate mai multe reacții adverse la aceste medicamente cum ar fi: creșterea transaminazelor, edeme, palpitații, cefalee, anemie și altele.

Inhibitorii PDE-5, Sildenafil și Tadalafil au demonstrat o bună eficacitate în ameliorarea capacității de efort și încetinirea agravărilor. Riociguat este un membru al unei noi clase de medicamente utilizate în HTP din boli conjunctivo-vasculare respectiv stimulatorii de guanilat ciclază. Riociguat a demonstrat o ameliorare a capacității de efort, o încetinire a agravării clinice dar și o ameliorare a parametrilor hemodinamici. În general, aceste medicații se utilizează în monoterapie dar în cazul unei evoluții severe, progresive a HTP se poate utiliza o combinație de două tipuri de medicații cum ar fi ERA + inhibitor PDE-5.    

Prostanoizii administrați intravenos ca Epoprostenol, Iloprost sunt utilizați în special în formele severe, avansate de HTP (stadiile III - IV). În doză de 2 ng/kg/min, perfuzie continuă, Epoprostenol a demonstrat ameliorarea capacității de efort și parametrilor hemodinamici și încetinirea agravării clinice.

Pentru afectarea pulmonară și cutanată se pot utiliza mai multe tipuri de medicamente. Metotrexat în doză de 10-15 mg/săptămână intramuscular este eficient în formele cutanate difuze de sclerodermie. Ciclofosfamida, Azatioprina, Micoenolatul mofetil sunt de asemenea eficiente în formele cutanate difuze. Ciclofosfamida poate fi utilizată în afectarea pulmonară interstițială din sclerodermie, unde deterină ameliorarea clinică, ameliorarea testelor ventilatorii și calității vieții chiar dacă nu a fost demonstrată ameliorarea capacității de transfer gazos. Ciclofosfamida a fost utilizată în studii atât oral cât și intravenos. Transplantul de celule stem hematopoetice este eficient atât în manifestările cutanate cât și în cele pulmonare din sclerodermie. Ținând seama de reacții adverse și de riscuri transplantul de celule stem hematopoetice este recomandat pacienților cu forme severe progresive de sclerodermie cu risc major de insuficiență de organ.  

Criza renală sclerodermică este o cauză importantă de mortalitate în sclerodermie. Se recomandă inițierea terapiei cu inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinogenului  (IEC) cât mai repede cu putință după diagnosticul de criză renală sclerodermică. IEC nu au dovedit un efect preventiv în raport cu apariția crizei renale sclerodermice. Deoarece criza renală sclerodermică este asociată cu utilizarea glucocorticoizilor (GC) se recomandă utilizarea cu prudență a GC la pacienții cu sclerodermia și monitorizarea atentă a acestora.

Pentru afectarea digestivă din sclerodermie se recomandă utilizarea inhibitorilor de pompă protonică (IPP) în special la pacienții cu simptome digestive superioare de tip boală de reflux gastroesofagian. La pacienții fără simptome digestive utilizarea IPP trebuie făcută cu prudența. Utilizarea pe termen lung a IPP poate genera malabsorbție, deficite nutriționale și risc crescut de infecții. Tulburările de motilitate digestivă din sclerodermie pot fi tratate cu prokinetice (metoclopramid, domperidonă, cisaprid în funcție de medicațiile aprobate în diferite țări) deși nu există studii controlate semnificative. În cazul apariției sindroamelor de proliferare bacteriană se pot utiliza cure periodice de antibiotice cu spectru larg cum ar fi chinolone, amoxicilină + acid clavulanic, metronidazol etc. O serie de complicații specifice cum ar fi microstomia sau incontinența anală pot fi ameliorate prin kinetoterapie și alimentație adecvată. În anumite situații cum ar fi stricturile, hemoragiile digestive, necesitatea alimentației pe sondă se poate apela la interveții endoscopice sau chirurgicale.

În ultimii ani, dupa publicarea ghidului EULAR au apărut foarte multe date noi privind diferite forme de terapii utile în sclerodermie. Micofenolatul mofetil (MFM) s-a dovedit eficient în tratamentul afectării pulmonare interstițiale din sclerodermie, determinând ameliorarea dispneei, probelor funcționale respiratorii, capacității de difuziune și leziunilor pulmonare evidențiate prin tomografie computerizată. Ca urmare tinde să egaleze sau să înlocuiască ciclofosfamidă în tratamentul afectării pulmonare din sclerodermie. Dintre tratamentele biologice evaluate în tratamentul sclerodermiei Rituximabul a dovedit efecte favorabile în afectarea pulmonară și cutanată cu ameliorarea scorului Rodnan și probelor funcționale pulmonare. S-a propus evaluarea comparativă cu Ciclofosfamida penru a stabili mai precis eficiența tratamentului cu Rituximab. Pentru tratamentul HTP din sclerodermie s-a propus utilizarea Selexipag, un agonist selectiv al receptorilor de prostaciclină. Primele date sunt încurajatoare: tratamentul cu Selexipag reduce progresia HTP și mortalitatea.  

Nintedanib. În tratamentul HTP au apărut multe date privind eficiența și siguranța combinațiilor de medicamente. În sclerodermie au fost recent studiate o serie de medicamente cu efect antifibrozant cum ar fi Dasatinib, un inhibitor de tirozin kinază care nu a demonstrat efecte favorabile cutanate sau pulmonare în sclerodermie dar și Nintedanib, un alt inhibitor de tirozin kinază care a demonstrat efecte favorabile în pneumopatia fibrozantă idiopatică dar și în afectarea pulmonară interstițială din sclerodermie. De remarcat că efectul pulmonar al Nintedanib este semnificativ dar nu există efecte favorabile pe alte tipuri de manifestări sclerodermice inclusiv pe manifestarea cutanată.   

În concluzie, deși încă nu există încă un tratament eficient pentru toate manifestările sclerodermiei sistemice, există numeroase opțiuni terapeutice validate în studii pentru diferitele manifestări ale bolii.

Prof. Dr. Daciana Elena Brănișteanu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași, Șef clinică dermatologie - Spitalul Clinic Universitar CF Iași

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20        

15:20 - 15:40 - Sclerodermia de la fibroză cutanată la tablori clinico-evolutive complexe

Daciana-Elena Brănișteanu1, Mihaela-Paula Toader2, Diana Ștefania Dîrzu3, Alina Elena Spînu3, Andreea Corina Drăgoi3, Anastasia Vicovan3, Ștefana Maria Capșa3, Roxana Bilibău3, Andreea Tucaliuc3, Isabela Alexandra Fartușnic3, Cătălina Cojocaru3, Cătălina Elena Brănișteanu4, Mirela Mărănducă1, Mirela Andrese Porumb1, M. Glod4

1Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

2Departamentul de Dermatologie Orală, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România

3Departamentul de Dermatologie, Spitalul Clinic Feroviar, Iași, România

4Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România, Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România

Sclerodermia se definește ca un grup de manifestări autoimune ce au în comun modificări scleroase cutanate caracteristice, acompaniate sau nu de modificări sistemice și viscerale provocate de perturbări imunologice complexe. Odată cu dezvoltarea cercetării științifice focusată pe etiopatogenia colagenozelor, clasificarea, descrierea clinică, paraclinică și evolutivă a scerodermiei a suferit modificări și actualizări importante. Cele mai importante remanieri de concept s-au petrecut în sfera clasificării sclerodermiei sistemice (SS), unde astăzi sunt recunoscute 3 forme mari evolutive: SS cutanată difuză, SS cutanată limitată (sdr CREST) și SS sine scleroderma.

Determinarea profilului imunologic al pacientului cu sclerodermie a permis o mai bună încadrare a formei de boală, corelația făcându-se între aspectul clinic și modificările imune.

Vă invităm să urmăriți online prezentarea noastră și vă garantăm că vom fi partenerii dumneavoastră de dialog, pentru a da timpului petrecut împreună un plus de valoare pentru îngrijirea bolnavului cu sclerodermie.

Investigațiile paraclinice pentru atingerile vasculare, viscerale și articulare au devenit extrem de utile, pe de o parte pentru acuratețea diagnosticului, pe de altă parte pentru managementul terapeutic, inclusiv pentru ajustarea în timp util a terapiilor, supravegherea bolnavilor cu sclerodermie în echipe multidisciplinare și pentru elaborarea unui prognostic realist.

 

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

17:00 - 17:30 - Simpozion LEO Pharma: ProActiv Management în psoriazis

Cuvinte cheie: psoriazis, recidiva, eficacitate, tratament, proactiv

Psoriazisul este o afecțiune cronică, cu nevoie constantă de tratament. Leziunile de psoriazis tind să apară după tratament în aceleași regiuni anatomice, datorită citokinelor pro-inflamatorii prezente în pielea aparent normalizată post-tratament. Tratamentul pro-activ este o abordare nouă în tratamentul topic al psoriazisului, iar pentru susținerea acestuia a fost derulat în studiul clinic PSO-LONG, care a urmărit: Evaluarea eficacității Enstilum® - tratament de întreținere, de două ori pe săptămână, comparativ cu vehiculul, în prevenirea recidivelor la pacienții cu psoriazis. Studiul PSO-LONG, demonstrează că managementul proactiv pe termen lung, cu Enstilum®, de două ori pe săptămână a fost superior în: prelungirea timpului până la prima recidivă, reducerea numărului de recidive și creșterea numărului de zile în remisie versus vehiculul spumă, la adulții cu psoriazis. Managementul proactiv cu Cal/BD spumă reduce riscul de recidivă cu 43%. Timpul mediu până la prima recidivă este prelungit cu 26 de zile (56 vs 30 de zile) cu un management proactiv. Pacienții din grupul de management proactiv au 41 de zile suplimentare de remisie pe parcursul unui an. Rata recidivelor este redusă cu 46% prin management proactiv. De asemenea, managementul proactiv, pe termen lung cu Enstilum® este bine tolerat de pacienți, având un profil de siguranță asemănător cu utilizarea clasică, o dată pe zi, 4 săptămâni. Atrofia cutanată este absentă în cazul utilizării Enstilum® pe termen lung. Rezultatele studiului PSO LONG sunt strict corelate cu utilizarea Enstilum®. În urma derulării studiului, RCP Enstilum® a fost modificat, având incluse recomandările legate de utilizarea pe termen lung.

 

17:50 - 18:05 - Simpozion Thea: Produsele de îngrijire perioculară fără conservanți: un nou aliat al dermatologilor

Afecțiunile palpebrale sunt frecvent întâlnite în practica dermatologică, nu doar oftalmologică. Pe lângă afecțiuni frecvente precum orjeletul, chalazionul și blefarita, în practica dermatologică pacienții se pot prezenta și cu afecțiuni precum blefarita determinată de Demodex. Pentru toate afecțiunile care necesită o igienă locală riguroasă, fără conservanți, compania Thea a dezvoltat 3 produse:

Blephademodex – conține ulei Terpinin – 4, extractul activ din uleiul de arbore de ceai. Produsul se prezintă sub formă de șervețele sterile. Blephademodex conține 30 bucăți servețele care se pot utiliza 1 dată sau de două ori pe zi, în funcție de severitatea patologiei.

Blephaclean – șervețele sterile – pot fi utilizare de la vârsta de 3 luni. Poate fi utilizat pentru igiena locală zilnică, regenerează și hidratează tegumentul delicat din jurul ochilor.

Blephagel – gel steril fără conservanți, pentru igiena zilnică a pleoapelor. Nu conține parfum, nu necesită clătire și poate fi utilizat și de către purtătorii de lentile de contact.

Procesele infecțioase ale pleoapei nu sunt de neglijat. Simptomatologia oculară se agravează în timp și pot să apară complicații multiple.
 

 

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

10:00 - 10:30 - Simpozion Bioderma: ATODERM - Eficientizarea îngrijirii pielii atopice

Dermatita atopică este o afecțiune cutanată cronică și inflamatorie, caracterizată prin pusee de eczema și uscăciune cutanată ce determină pruritul. Există două cauze principale pentru această patologie: predispoziția genetică, ce deteriorează bariera cutanată, și factorii de mediu (alergeni, bacterii, climă).

Fără să țină cont de reguli, de tratamente sau de logică, dermatita atopică afectează unu din cinci copii la nivel mondial. Boala pune la grea încercare atât copilul, cât și rabdarea părinților, iar succesul menținerii sub control stă în buna colaborare dintre echipa medicală și părinți.

Cercetările științifice ale Laboratoarelor Bioderma au creat o inovație cu gama Atoderm, capabilă să trateze biologic pielea uscată, iritată, atopică. Pentru prima dată, o gamă de produse dermatologice, oprește evoluția și corectează simptomele dermatitei atopice, pe termen lung.

Însă, complianța pacienților poate fi scăzută în anumite condiții cum ar fi clima caldă, umedă, tropicală sau de vară. într-adevăr, pentru unii pacienți în acest context, textura unui emollient clasic poate fi percepută ca fiind prea bogată, prea grasă și cu o absorbție prea lentă în piele.

Pentru a satisface nevoile specifice ale acestor pacienți Laboratoarele Bioderma au dezvoltat o inovație: Atoderm Intensive Gel-Crema. Textura sa ultra-ușoară și proaspătă garantează o absorbție rapidă și o adevărată plăcere de utilizare pentru o complianță optimă în aceste condiții.

Atoderm Intensive Gel-Cremă este eficient în repararea barierei cutanate și prevenirea pruritului. Este specific pentru climatele calde și umede și, prin urmare, îmbunătățește complianța pacienților în aceste condiții specifice.

Atoderm Intensive Gel-Crema hrănește pielea cu vitamina PP

Hidratează datorită derivatului de fosforilcolină

Calmează pielea și reduce nevoia de grataj datorită derivatului de enoxolonă

Capcitatea sa de emoliere a pielii a fost dovedită cu un test de utilizare 95%.

De asemeni, cercetările științifice ale Laboratoarelor Bioderma s-au lărgit, oferind produse de igienă din gama Atoderm, menite să preîntâmpine nevoile pacienților cu piele uscată, iritată, atopică. Aceste produse de igienă cu o foarte înaltă toleranță reprezintă baze de curățare blândă, non-agresive, special formulate pentru igienă zilnică a pielii sensibile, atopice (față și corp).

Produsele de igienă Atoderm (Atoderm Intensive Gel spumante și Atoderm Ulei de duș) au fost dezvoltate special pentru pielea foarte uscată, atopică și păstrează și repară funcțiile cutanate biologice, încă din etapa de spălare. Aceste baze de curățare blânde purifică și calmează pielea și întăresc bariera cutanată, în scopul de a curăța perfect și a calma pielea uscată, iritată, atopică.

 

10:50 - 11:50 - Simpozion Sanofi: Dupilumab – primul imunomodulator în Dermatita Atopică

DA este o boală inflamatorie cronică sistemică și nu doar o boală de piele intermitentă, așa cum era considerată în trecut, caracterizată prin prurit intens și leziuni eczematoase. Adevărata cauză a dermatitei atopice este inflamația de Tip2/Th2 iar IL4 si IL13 sunt citokinele cheie implicate în mecanismul imunologic.

Dupixent este prima terapie biologică aprobată pentru tratamentul dermatitei atopice cu formă moderată până la severă. Dupixent este un anticorp monoclonal uman care se leagă specific de receptorul alfa al interleukinei 4 (IL-4) și inhibă semnalizarea celulară a IL4/IL13. Dupixent a demonstrat îmbunătățiri rapide și susținute ale semnelor și simptomelor DA precum și a calității vieții la adulți cu DA moderat-severă. Dupixent a demonstrat un profil de siguranță favorabil la adulți cu DA moderat-severă.

 

DEBATE II: ADERENȚA LA TRATAMENT - FACTOR PREDICTOR AL SUCCESULUI TERAPEUTIC

Miercuri | 21 iulie 2021 | 11:55 - 13:20  

12:15 - 13:00 - Simpozion Novartis: All about the patient – A dialogue about importance of patient evaluation and adherence to the treatment

Boala psoriazică este o afecțiune sistemică inflamatorie, progresivă, care afectează întreg organismul, trecând dincolo de piele. Pentru pacienții cu boală psoriazică, pielea este doar unul dintre aspectele bolii.

Inflamația sistemică poate provoca nu numai manifestări vizibile, cum ar fi cele de la nivelul pielii, scalpului, palmelor, plantelor și unghiilor. Boala psoriazică poate progresa în interiorul organismului, chiar dacă pielea pare neafectată, și poate provoca leziuni progresive invizibile inițial, cum ar fi afectarea structurilor articulare periferice sau axiale. Aceste leziuni progresive invizibile pot fi ireversibile dacă nu sunt tratate din timp.

Boala psoriazică se asociază cu multiple comorbidități, cum ar fi cele cardiovasculare, și cu deteriorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Pacienții își doresc un tratament cu eficiență dovedită și profil favorabil de siguranță, care să țintească toate manifestările bolii psoriazice:

Piele curată sau aproape curată

Remisiunea susținută a artritei psoriazice

Tratamentul complet al tuturor manifestarilor bolii, inclusiv al formelor “dificil de tratat”

Tratament complet al tuturor comorbidităților prezente

Îmbunătățirea calității vieții (componenta fizică + componenta mentală)

Cosentyx este un anticorp monoclonal, 100% uman, indicat pentru tratamentul psoriazisului în plăci, moderat până la sever. IL-17A este o citokină esențială în psoriazis și în psoriazisul artropatic. Cosentyx  țintește în mod direct IL-17A și o blochează, indiferent de sursa de proveniență a acesteia.

Cosentyx asigură tratamentul complet pentru diferitele manifestări ale psoriazisului (psoriazis cutanat, psoriazis artropatic, al scalpului, unghial și palmo-plantar).

Tratamentul cu Cosentyx a fost asociat cu o imunogenicitate de sub 1%, acest fapt contribuind la o tolerabilitate bună și la rezultate semnificative clinic și susținute în timp, dovedite atât de rezultatele din studiile clinice, cât și de datele din practica curentă.

Cosentyx este disponibil sub formă de stilou SensoReady, pentru a face auto-injectarea cât mai ușoară și mai confortabilă posibil. Cosentyx 300mg se administrează subcutanat, inițial săptămânal, timp de 5 săptămâni, apoi se continuă lunar cu doza de întreținere.

Utilizat la nivel mondial la peste 400.000 pacienți, în cele 3 indicații aprobate,  și fără evidențierea de noi semnale privind siguranța de-a lungul a 5 ani, Cosentyx asigură tratamentul complet pentru boala psoriazică.

Tratamentul eficient al manifestărilor multiple ale bolii psoriazice este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Începând din timp tratamentul bolii psoriazice cu Cosentyx, țintim direct cauza bolii, reducând inflamația sistemică și obținem o eficacitate rapidă, susținută pe termen lung, nu doar la nivelul pielii și a altor manifestări vizibile, dar și la nivelul manifestărilor progresive invizibile.

 

 

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

15:20 - 15:50 - Simpozion Servier: Pacientul cu boală venoasă cronică: momentul optim terapeutic de acțiune

Cuvinte cheie: boala venoasă cronică, momentul terapeutic optim de acțiune

În luna august 2019, Dr. Toni Feodor spunea despre simptomele din Boala Venoasă cronică: ”este o boală care schimbă calitatea vieţii. Este o durere viscerală, surdă, care afectează performanţele, inclusiv performanţele intelectuale. S-a demonstrat că pacienţii care au această suferinţă sunt mai trişti”. De mai bine de 1 an de zile, la nivel global, îngrijirea pacienților cu afecțiuni cronice a fost deprioritizată de către sistemele sanitare ale lumii, datorită amenințării pandemiei.

Care sunt însă prioritățile pacientului care suferă de Boală Venoasă Cronică? Care sunt soluțiile realiste de ameliorare a calității vieții pe care i le oferă sistemul sanitar în contextul actual? Când este optim să intervenim?

Vă invităm să reconstruim aceste soluții împreună, într-un dialog cu doi experți în Boala Venoasă Cronică: Prof. Dr. Daciana Brănișteanu, membră de onoare a Forumului Venos European și Dr. Toni Feodor, chirurg vascular specializat în flebologie și cu o experiență redutabiă în chirurgia venoasă minim invazivă.

 

SESIUNE II: TERAPII INOVATOARE PENTRU PSORIAZIS

Miercuri | 21 iulie 2021 | 17:00 - 18:00  

17:00 - 18:00 - Simpozion Janssen: Noutăți în tratarea PSO în plăci cu IL23i

 

 

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

10:50 - 11:10 - Manifestări cutanate post-vaccinare COVID-19 - între mit și realitate

Cuvinte cheie: COVID-19, vaccin, dermatologie, reacții adverse

Infecţia cu coronavirus (COVID-19) este cauzată de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) și a determinat apariția unei pandemii provocatoare și amenințătoare la nivel mondial, cu importante pierderi economice și de sănătate.

Numeroase manifestări cutanate au fost asociate cu infecția cu COVID-19, cum ar fi: erupții cutanate veziculare sau maculo-papulare, leziuni livedoide/necrotice, urticarie, leziuni de tip chilblains și erupții induse medicamentos.

Până în prezent, există trei tipuri principale de vaccinuri anti-COVID-19 utilizate în întreaga lume: vaccinuri bazate pe ARN, vaccinuri vector adenovirale și vaccinuri cu virusuri întregi inactivate.

Pe măsură ce vaccinarea COVID-19 devine globală, noile cercetări demonstrează o varietate de erupții cutanate, majoritatea fiind reacții ușoare sau moderate la locul injectării (durere, eritem, edem, mâncărime), de obicei autolimitate și fără consecințe grave. Reacțiile inflamatorii întârziate sunt mai puțin frecvente, cu un debut la 8 sau mai multe zile după vaccinare și constau în eritem, indurație și sensibilitate. Majoritatea reacțiilor locale întârziate au fost moderate și tranzitorii, cu puține recurențe la a doua doză.

Efectele secundare dermatologice variază de la erupție morbilliformă și pernio la pitiriazis rozat și eritem multiform. Unele reacții precum, eritromelalgia, eritemul multiform și pitiriazisul rozat imită manifestările cutanate cunoscute ale infecției cu COVID-19. În mod similar, reactivările virusurilor varicelo-zosterian și herpes simplex au fost raportate și în cazurile de infecție COVID-19 și în cazul vaccinărilor post-COVID-19.

 

CURS V: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 14:00 - 15:30       

15:00 - 15:30 - Simpozion Lilly: Poate fi psoriazisul o parte mai mică din viața pacienților?

Psoriazisul este o afecțiune complexă care, prin natura sa inflamatorie, afectează întregul organism, iar pielea (inclusiv zonele speciale cum ar fi scalpul, unghiile, palmele și plantele) este numai una dintre multiplele fațete ale acestei boli.

Calitatea vieții pacienților diagnosticați cu psoriazis este profund afectată în toate aspectele ei: relații sociale, relații intime, calitatea somnului, productivitatea muncii, echilibrul emoțional.

Terapiile biologice dezvoltate în ultimii ani fac posibile nu numai remisiunea leziunilor cutanate și controlul afecțiunilor asociate psoriazisului ci și diminuarea impactului bolii asupra calității vieții, ajutând pacientul să se întoarcă la normal.

PP-IX-RO-0914, iunie 2021

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

 

 

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00              

17:00 - 18:00 - Simpozion Abbvie: Redefinirea standardelor în psoriazis: durabilitate, siguranță, simplitate

Psoriazisul este o boală cronică, sistemică, cu un impact cumulativ asupra vieţii pacienților.

Evoluția conceptelor fiziopatologice și cercetarea științifică au determinat dezvoltarea opțiunilor terapeutice în psoriazis, ceea ce a dus la evoluția obiectivelor terapeutice și a standardelor de îngrijire în psoriazis.

Optiunile terapeutice apărute în ultimii ani, care țintesc citokine cheie (ex. IL-23), au potențialul de a îmbunătăți standardele de îngrijire pentru pacienții cu psoriazis.

Odată cu progresele obținute în managementul psoriazisului moderat-sever, acum pot fi atinse obiective terapeutice mai înalte, iar pacienții pot avea așteptări mai mari de la tratamentul pe care îl urmează.

SKYRIZI® (Risankizumab) este un anticorp monoclonal umanizat care se leagă în mod specific de subunitatea p19 a IL-23. SKYRIZI® a demonstrat în studiile clinice obținerea unor niveluri înalte de curăţare a leziunilor de psoriazis, menţinerea eficacităţii tratamentului în timp, cu un profil de siguranță favorabil pe termen lung, având o schemă de administrare convenabilă.

Obținerea unei curățări cutanate complete poate reduce semnificativ povara pe care pacienții cu psoriazis moderat-sever o resimt pe termen lung.

Datele de eficacitate și siguranță din studiile clinice cu risankizumab demonstrează că medicii și pacienții își pot propune și obține obiective terapeutice înalte.

De la studii clinice la practica clinică se vor găsi răspunsurile la întrebarea: De ce Skyrizi este o opțiune pentru pacienții cu psoriazis?

 

 

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:10

16:30 -17:00 - Simpozion Sanofi: Dupixent – prezentare cazuri clinice

17:40 - 17:55 - Simpozion Berlin-Chemie: TBD

18:15 -18:30 - Simpozion Uriage: Bariederm Cica Daily. Microbiomul cutanat și poluarea, soluțiile Uriage pentru pielea fragilizată, Masknee, îngrijire post proceduri dermatologice, mediul și poluarea

 

 

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

10:40 - 10:55 - Simpozion Magna Pharm: Intense Protect 50+. Fotoprotecție adaptată celor mai vulnerabile tipuri de piele și celei mai intense lumini solare

Lumina albastră vizibilă de înaltă energie (HEVBL-High Energy Visible Blue Light) a atras atenția cercetătorilor din domeniul fotodermatologiei deoarece interacțiunea sa cu pielea poate avea consecințe negative. Din cauza lungimii sale de undă, acest tip de radiație penetrează în straturile profunde ale pielii unde poate induce degradări ale ADN-ului.

Împreună cu radiațiile UVA, HEVBL trebuie luată în considerare atât în cazul afecțiunilor potențate de fototoxicitate la persoanele cu pielea deschisă la culoare, cât și în cazul persoanelor cu pielea mai închisă la culoare care prezintă hiperpigmentare post-inflamatorie sau melasmă.

Având în vedere că nu exista un filtru solar organic capabil să contracareze efectele HEVBL, Laboratoarele Pierre Fabre au dezvoltat pe parcursul a 20 de ani un filtru solar organic a cărui eficacitate a fost demonstrată prin 4 studii clinice, filtru denumit TriAsorbTM.

TriAsorbTM are capacitatea de a absorbi și de a reflecta radiații UVB, UVA, dar și HEVBL, fără a penetra prin straturile pielii. De asemenea, acesta protejează ADN-ul celular împotriva stresului oxidativ cauzat de expunerea la radiațiile solare.

De menționat este că acest filtru solar brevetat nu este toxic pentru ecosistemul marin, neavând impact asupra coralilor, fitoplanctonului și zooplanctonului.

Șef Lucr. Dr. Ilarie Brihan
Facultatea de Medicină, Universitatea din Oradea

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

16:30 - 17:00 - Simpozion Sandoz: Erelzi și Hyrimoz, două tratamente, un singur dispozitiv, SensoReadyPen

Medicamentele biosimilare devin disponibile în diferite arii terapeutice. Un medicament biosimilar este un medicament biologic, care s-a dovedit a nu avea diferențe clinic semnificative față de medicamentul de referință în ceea ce privește calitatea, activitatea biologică, siguranța, eficacitatea și imunogenitatea.1 Medicamentele biosimilare au fost utilizate în practica clinică de peste 15 ani ca tratamente pentru înlocuirea hormonului de creștere, pentru neutropenie și anemie legate de insuficiența renală cronică sau de cancer.

Concurența între diferite medicamente biologice, inclusiv medicamentele biosimilare, creează mai multe oportunități de alegere a tratamentului pentru medici și pentru pacienți și îmbunătățește performanța pentru medicamente individuale (cum ar fi dispozitive îmbunătățite, servicii pentru pacienți sau formulări). 2

Prescriptorii ar trebui să utilizeze toate dovezile relevante disponibile pentru a lua deciziile privind îngrijirea unui pacient, cu selecția inițială a celei mai potrivite molecule pe baza considerentelor clinice. Ulterior, medicii care prescriu medicamente ar trebui să ia în considerare propunerile de valoare oferite de diferite produse, inclusiv indicațiile privind costurile și licențele, precum și alți factori relevanți pentru utilizarea produsului și rezultatele clinice probabile pentru fiecare pacient.

Produsele biosimilare sunt considerate a fi interschimbabile cu produsul lor de referință, ceea ce înseamnă că un medic poate alege medicamentul biosimilar în locul produsului de referință (sau invers) și se așteaptă să obțină același efect clinic (echivalență terapeutică). 1

Compania Sandoz, care a aniversat anul acesta 15 ani de la producerea primului biosimilar din lume, de hormon de creștere (Omnitrope), pune la dispoziția medicilor și pacienților din Romania un portofoliu complet de biosimilare pentru tratamentul bolilor inflamatorii autoimune, de la adalimumab (Hyrimoz) la etanercept (Erelzi), folosing același dispozitiv inovator de administrare SensoReadyPen, infliximab (Zessly) si rituximab (Rixathon).

Prof. Dr. Camelia Margareta Bogdănici
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

17:30 - 17:50 - Influența afecțiunilor oftalmologice asupra calității vederii pictorilor celebri

Camelia Margareta Bogdănici, Irina Andreea Niagu

Disciplina de Oftalmologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași, Romania

Vederea reprezintă un instrument indispensabil pentru crearea operelor de artă. Fără vedere, artiștii nu își pot îndruma mișcările pensulei peste pânză și nu pot observa culoarea și forma operei lor de artă. Această lucrare prezintă numeroase patologii oftalmologice care au afectat unii dintre cei mai renumiți artiști din toate timpurile. Stilul unei picturi poate fi creat intenționat de către artist, dar poate fi afectat și de acuitatea vizuală. Cele mai semnificative afecțiuni oculare care ar putea afecta acuitatea vizuală și stilul de pictură sunt reprezentate de strabism, erori refractive, cataractă, afecțiuni retiniene, deficite ale vederii cromatice, precum și traume oculare. De-a lungul timpului pot fi întâlnite diverse stiluri de pictură și de multe ori ne întrebăm dacă stilul este influențat de acuitatea vizuală a artiștilor sau dacă vederea nu influențează acest fapt. Scopul acestei prezentări este de a demonstra modul în care patologiile oculare ar fi putut afecta creația de artă în ultimele secole.

C.Ș. gr. I Dr. Vasile Benea
Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş“ Bucureşti

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

18:35 - 18:55 - Alergia alimentară

V. Benea1, Simona-Roxana Georgescu1,2

1Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale ”Victor Babeş” Bucureşti

2Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" Bucureşti

Termenul de alergie alimentară se referă la un grup de reacții adverse reproductibile la alimente care sunt mediate prin mecanisme imunologice. Aceste reacțiile imune pot fi IgE-mediate (urticarie, angioedem, rinită alergică, astm bronșic, vărsături, diaree, anafilaxie), non-IgE-mediate (enteropatii induse de alimente – enterocolită, proctocolită) și reacții mixte (dermita atopică, afecțiuni gastro-intestinale eozinofilice – esofagită, gastro-enterită). În apariția alergiei alimentare sunt implicate interacțiuni complexe între terenul genetic, stilul de viață și factori de mediu.

Alergia alimentară constituie o problemă importantă de sănătate publică cu prevalență în continuă creștere și un impact major asupra calității vieții pacienților și a familiilor acestora. Intensitatea manifestărilor clinice variază de la simple reacții locale, cum ar fi sindromul de alergie orală încrucișată, până la reacțiile anafilactice severe. Alergenele alimentare se pot clasifica în: alergene provenite din plante care pot da reacții încrucișate cu polenurile (1); alergene provenite din plante care nu dau reacții încrucișate cu polenurile (2) și alergene alimentare de origine animală (3). Principalele alergene alimentare sunt, la copiii mici, laptele (50% din cazurile la sugari) și ouăle, iar la copiii mari arahidele, nucile, fructele de mare, ouăle și laptele; la adulți apar reacții alergice încrucișate între polenuri și alimente.

Diagnosticul alergiei alimentare se bazează în principal pe anamneza amănunțită, evaluarea clinică atentă (status nutrițional, afecțiuni asociate – îndeosebi manifestări atopice etc.), evidențierea sensibilizării IgE (teste cutanate, determinarea IgE specifice), dieta de eliminare și proba de provocare orală în dublu orb.

Managementul alergiei alimentare include măsuri pe termen scurt pentru tratamentul reacțiilor acute (antihistaminice, corticosteroizi, adrenalină etc., în funcție de intensitatea manifestărilor clinice și de riscul de evoluție spre forme severe) și strategia pe termen lung (modificarea regimului alimentar, educația pacientului/familiei, abordarea comportamentală, evitarea cofactorilor, imunoterapie pentru inducerea toleranței, medicație biologică anti-IgE etc.) în scopul reducerii riscului de apariție a unor reacții alergice viitoare. De asemenea, o importanță deosebită o are găsirea unor criterii de apreciere a riscului de apariție a unor reacții severe viitoare, precum și a unor măsuri de prevenire a alergiei alimentare la cei cu predispoziție genetică.

Dr. Sonia Bădulici
Spitalul Clinic Colentina, București

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

09:10 - 09:40 - Dermato-alergologia de contact, o trecere în revistă a literaturii

Cuvinte cheie: alergen de contact, Bateria Standard Europeană, dermatită alergică de contact

Introducere: Dermato-alergologia de contact are ca scop diagnosticarea corectă a reacțiilor alergice de contact indiferent de localizarea lor (tegument, mucoasa bucală, nazală, conjunctivală etc.). Metoda utilizată este testarea patch, sau testarea epicutanată. 

Material și metodă: Șase articole din literatura ultimilor ani sunt analizate, începând cu Bateria Standard Europeană și Bateria Standard Extinsă, a căror compoziție a fost revizuită ultima dată în 2019, continuând cu două articole dedicate eczemei mâinii (primul referitor la populația generală, al doilea analizând aspectele întâlnite la copii și adolescenți în perioada actualei pandemii), urmate de alte două publicații ce abordează din nou relația directă dar și colaterală dintre pandemia de COVID-19 și anumite afecțiuni dermato-alergologice, și terminând cu prezentarea unui caz din patologia cutanată profesională.

Rezultate: Alături de cei 30 de alergeni de contact (haptene) intrând în compoziția Bateriei Standard Europene, alți 13 alergeni adiționali sunt recomandați de forumurile europene;  dermatita de contact a mâinilor are o prevalență înaltă, o treime dintre adulții afectați având un istoric de dermatită atopică; ca o consecință a măsurilor de igienă caracteristice actualei pandemii, o parte semnificativă a populației pediatrice a dezvoltat rapid o formă sau alta de eczemă a mâinilor; echipamentele de protecție utilizate în pandemie și-au dovedit responsabilitatea în apariția urticariilor de contact; acrilații monomeri reprezintă un real pericol pentru profesionistele din domeniul mainchiură-pedichiură.

Concluzie: Introducerea permanentă a unor noi compuși chimici în produsele cosmetice, dermato-cosmetice, industriale, reprezintă tot atâtea provocări pentru dermato-alergologii români, cu respectarea strictă a recomandărilor grupurilor de lucru europene.

 

Șef Lucr. Dr. Aida Corina Bădescu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

09:50 - 10:10 - Diagnosticul molecular în infecția SARS-CoV-2, de la perfecțiunea tehnicii la arta interpretării rezultatelor

Cuvinte cheie: virus SARS-CoV-2, diagnostic de laborator, metode moleculare

Sopul acestei prezentări este acela de a oferi participanților o privire de ansamblu asupra posibilităților actulale de diagnostic molecular în infecția cu virusul SARS-CoV-2.

Infecția cu virusul SARS-CoV-2 a reprezentat o imensă provocare pentru medicina românească și din punctul de vedere al posibilităților de diagnostic etiologic. Tehnicile de diagnostic molecular erau utilizate de rutină la noi în țară doar pentru diagnosticul și monitorizarea unor infecții virale care beneficiau de terapie specifică (infecția HIV, infecția cu virusuri hepatitice) sau pentru diagnosticul tuberculozei. Extinderea rapidă a capacităților de diagnostic molecular a reprezentat cea mai mare provocare pentru medicina de laborator, la începutul pandemiei fiind necesară atât dezvoltarea mijloacelor tehnice cât și pregătirea specifică a personalului pentru realizarea acestor teste ce presupun un nivel superior de pregătire al personalului din laborator.  

Metodele moderne de diagnostic (hibridizare, tehnici de amplificare genică – PCR, secvențiere), bazate pe detecția genelor specifice acestui patogen, pun la dispoziția laboratorului și implicit a clinicianului cel mai valoros instrument pentru detecția rapidă, foarte sensibilă și foarte specifică a prezenței virusului dar permit și o apreciere cantitativă sau semicantitativă a nivelului său în secrețiile respiratorii, cu impact major în rata de transmitere la contacți. Apariția inerentă a mutațiilor virusului, favorizată de numărul foarte mare de persoane infectate la nivel global, a generat în plus nevoia de urmărire a acestor mutații și a variantelor virale emergente, tot prin tehnici moleculare de PCR sau de secvențiere genomică.

Prezentarea va include o trecere în revistă a testelor de diagnostic molecular utilizate în diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, cu avantajele și cu dezavantajele lor dar și cu problemele de interpretare pe care le ridică.

Conf. Dr. Andra Bălănescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE III: BOALA PSORIAZICA: ORIZONTURI INTERDISCIPLINARE

Joi | 22 iulie 2021 | 12:00 - 13:05

12:45 - 13:05 - Există artrita psoriazică precoce?

Cuvinte cheie: artrita psoriazică, biomarkeri, diagnostic precoce, screening, recomandări de management

Artrita psoriazică (APs) precoce reprezintă o provocare atât pentru dermatologi, cât și pentru reumatologi. Dificultatea diagnosticării precoce a APs este determinată de heterogenitatea manifestărilor clinice, lipsa unor biomarkeri specifici și uneori de o colaborare insuficientă între cele două specialități. Existe studii care arată că între 15%-29% dintre pacienții cu psoriazis au APs nediagnosticată, iar diagnosticul de APs se pune cu o întârziere de 5 ani. Un diagnostic precoce este esențial pentru evoluția ulterioară a bolii, întârzierea acestuia putând avea consecințe severe: 67% dintre pacienți au cel puțin o eroziune când se prezentă la reumatolog, jumătate dintre pacienți au modificări radiologice în primii 2 ani, iar o întârziere de 6 luni a diagnosticului are un impact funcțional semnificativ. Ultimii ani au adus progrese în identificarea factorilor de risc și în aprofundarea mecanismelor imune din APs, dar este încă nevoie de găsirea unor biomarkeri specifici și de dezvoltarea tehnicilor imagistice care să ajute la stabilirea unui diagnostic precoce. Există unele manifestări clinice, semne imagistice și chestionare de ”screening” care dacă sunt cunoscute și aplicate pacienților cu psoriazis pot identifica pacienții ”la risc”. Acest lucru este cu atât mai important cu cât instituirea cât mai rapidă a tratamentului este un deziderat important în prezent, când paleta terapeutică din această boală s-a lărgit semnificativ, cu noi medicamente cu multiple mecanisme de acțiune. Ultimele recomandări privind managementul Aps ale EULAR (The European Alliance of Associations for Rheumatology) țin cont de formele și domeniile clinice afectate, promovează o abordare dinamică și instituirea precoce a tratamentului remisiv. În viitor este nevoie de studii dedicate Aps precoce, inclusiv de studii de strategie, dar mai ales de realizarea unei bune colaborări între dermatologi și reumatologi.

Conf. Dr. Daniel Constantin Brănișteanu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00              

16:25 - 17:00 - Simpozion Alfasigma - Redă echilibrul vascular!
Managementul complicațiilor microvasculare ale DZ

Cuvinte cheie: sulodexid original, stres tensional, antitrombotic, boală venoasă cronică, retinopatie diabetică, complicații microvasculare, leziuni vasculare, funcție endotelială

Boala venoasă cronică netratată poate avea o evoluție progresivă având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.

Factorii de risc ai bolii venoase împreună cu stresul tensional, determină alterarea morfologică și funcțională a glicocalixului endotelial și a endoteliului contribuind astfel la dezvoltarea bolii venoase.

Tratamentul cu glicozaminoglicani (ex. Vessel Due F – sulodexid original, considerat un precursor natural de glicocalix, un glicozaminoglican compozit 80% heparan-sulfat și 20% dermatan-sulfat) poate reface și menține integritatea glicocalixului endotelial.

Diabetul zaharat este o patologie care poate duce frecvent la complicații microvasculare, precum picior diabetic, retinopatie diabetică și nefropatie diabetică (boala renală cronică), ca urmare a stresului chimic și metabolic generat de valorile crescute ale glicemiei asociate creșterii rezistenței tisulare la insulină.

În cazul unui pacient cu retinopatie diabetică măsurile terapeutice trebuie să vizeze în primul rând eliminarea/reducerea factorilor de risc, limitarea evoluției leziunilor vasculare, ameliorarea hemodinamicii și refacerea structurii peretelui vascular.

Tratamentul cu Vessel Due F a înregistrat o creștere semnificativă a grosimii stratului de glicocalix măsurat la nivelul vaselor retiniene, susținând în acest fel caracterul vasculotrop marcant în refacerea endoteliului și a glicocalixului vascular, cu ameliorarea consecutivă a hemodinamicii și a funcției endoteliale.

 

18:00 - 18:20 - Radiațiile ultraviolete și patologia oculară

D.C. Brănișteanu, Anisia Iuliana Alexa

Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași, Romania

Disciplina Oftalmologie

Riscurile expunerii pielii la radiațiile ultraviolete (UV) sunt deja bine cunoscute de către majoritatea populației generale, care conștientizează asocierea cu melanomul cutanat și se dovedește proactivă în a se proteja corespunzător prin utilizarea sistematică a diverselor creme cu protecție solară. Din nefericire, nu se poate afirma încă același lucru referitor la riscurile oculare care, deși grave, sunt cunoscute doar de un procent foarte mic populațional.

Această prezentare își propune să aducă în atenție riscurile interacțiunii acute și cumulative a radiațiilor UV cu diverse structuri ale globului ocular și anexelor sale. Vor fi analizate succesiv implicațiile UV în inducerea de neoplazii palpebrale (carcinomul bazo și spinocelular), diverse patologii conjunctivale (pterigionul, pinguecula, carcinomul scuamocelular), corneene (fotokeratita, keratopatia climatică), cristaliniene (tulburări de transparență cristaliniană, cataractă) și retiniene (maculopatia solară). Nu în ultimul rând, va fi evaluată relația controversată dintre radiațiile UV și degenerescența maculară legată de vârstă și melanomul malign uveal.

Mesajul principal al acestei prezentări este că, în prezența radiațiilor UV, protecția globului ocular și a anexelor sale trebuie respectată cu rigurozitate, întrucât efectele la acest nivel pot fi pe cât de nefaste pe atât de reale.

Conf. Dr. Daniel Boda
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE VII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (I)

Vineri | 23 iulie 2021 | 14:00 - 16:05

14:45 - 15:05 - Sarcoidoza cutanată. Forme clinice, patogenie și tratament

15:25 - 15:45 - Sarcoidoza cutanată a scalpului mascând sarcoidoza sistemică, prezentare de caz

Dr. Roxana Bilibău
Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

09:40 - 09:50 - Ce este nou în terapia biologică? Noi orizonturi terapeutice pentru pacienții cu dermatită atopică

Roxana Bilibău3, Mihaela-Paula Toader2, Diana Stefania Dîrzu3, Alina Elena Spînu3, Andreea Corina Drăgoi3, Anastasia Vicovan3, Ștefana Maria Capșa3, Andreea Tucaliuc3, Isabela Alexandra Fartușnic3, Catalina Cojocaru3, Cătălina Elena Brănișteanu4, Mirela Mărănducă1, Mirela Andrese Porumb1, M. Glod4,  Daciana-Elena Brănișteanu1

Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Departamentul de Dermatologie Orală, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Departamentul de Dermatologie, Spitalul CF Iași

Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: atopie, dermatită, terapie biologică, dupilumab

Dermatita atopică este o dermatoză inflamatorie cronică, recurentă, pruriginoasă, caracterizată printr-un răspuns imun mediat de limfocitele T helper 2, ce apare la persoanele cu antecedente personale sau familiale de atopie. Progresele recente realizate în înțelegerea patogenezei dermatitei atopice au determinat extinderea opțiunilor terapeutice, culminând cu aprobarea recentă a Dupilumabului pentru tratamentul pacienților ce suferă de dermatită atopică forma moderată până la severă. Dupilumabul este un anticorp monoclonal, antagonist al subunității α al receptorului IL-4 care inhibă semnalizarea IL-4 și IL-13 prin blocarea subunității IL-4α, comună pentru cele două citokine. Blocarea IL-4/13 este eficientă în reducerea răspunsului inflamator de tip Th2 prin scăderea răspunsurilor induse de IL-4 și IL-13, inclusiv eliberea de citokine proinflamatorii, chemokine și IgE. Aprobarea Dupilumabului pentru tratamentul dermatitei atopice forma moderat-severă, inclusiv pentru copiii de peste 6 ani, aduce speranță și bucurie. Prezentăm experiența Clinicii de Dermatologie a Spitalului Clinic CF Iași prin cazul unui pacient în vârsta de 18 ani, cunoscut cu dermatită atopică de la vârsta de 2 ani, cu multiple recăderi și perioade de remisiune și cu o calitate a vieții sever afectată.

Prof. Dr. Magda Bădescu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

11:20 - 11:40 - Peptidele antimicrobiene o speranță în terapia melanomului malign

Magda Bădescu1, Manuela Ciocoiu1, Daniela Jitaru2, B.M. Diaconescu3, Maria Cristina Vlădeanu1, Iris Bararu-Bojan1, Carmen Anton4, Codruța Bădescu4

1Disciplina Fiziopatologie

2Institutul Regional de Oncologie Iași

3Medicina muncii

4Departamentul de Medicină internă

Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iaşi

Cuvinte cheie: peptide antimicrobiene, melanom malign, defensină, catelicidină

Introducere: Melanomul malign este cea mai gravă formă de cancer de piele. În ciuda progreselor realizate în reducerea ratelor mortalității cauzate de cancer din ultimii ani, dezvoltarea unor noi abordări terapeutice rămâne o prioritate.

Material și metodă: Plecând de la datele din literatură, conform cărora peptidele antimicrobiene (PAM) au potențial antitumoral, s-a evaluat in vitro potențialul tumoricid al defensinei beta1 și catelicidinei LL37 asupra unei linii celulare de melanom malign (A375) și a unei linii de celule epiteliale normale (HMLE). Ambele linii celulare au fost de proveniență umană.

Rezultate: Am analizat efectele acestor PAM asupra viabilității, citotoxicității și proliferării melanocitelor tumorale și keratinocitelor normale. Studiul de viabilitate a fost realizat folosind anexină și 7-AAD (7-amino-actinomicină D), pentru detectarea și măsurarea apoptozei prin tehnica citometriei în flux. Rezultatele studiului nostru au relevat faptul că citotoxicitatea catelicidinei LL37 și a defensinei a fost semnificativă pentru linia de celule tumorale de tip melanom malign (A375) și nu a afectat semnificativ linia de celule epiteliale normale (HMLE), pentru care apoptoza celulară a fost de 4% la concentrații mici de LL37 și de 16% pentru defensină. La concentrații mari (15 µM) după o incubare de 48h, apoptoza liniei HMLE a fost sub 30% atât pentru defensină cât și pentru catelicidina LL37.

Concluzii: PAM studiate pot deveni o alternativă terapeutică pentru melanomul malign, cu atât mai mult cu cât acestea nu afectează integritatea celulelor epitaliale normale.

C

Dr. Mirela Cherciu
Arcadia Spitale și Centre Medicale

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

10:35 - 10:50 - Simpozion MagnaPharm: Ducray-Îngrijire complementară împotriva căderii părului

 

CURS V: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 14:00 - 15:30

14:20 - 14:40 - Criterii dermatoscopice de diagnostic ale melanomului incipient ("thin melanoma")

Sanda Mirela Cherciu, Adelina Harat-Batog, Laura Paviliu

Centrul de dermatologie și estetică medicală Arcadia

Melanomul incipient - "thin melanoma" - (care cuprinde formele de melanom in situ și melanom invaziv, cu Breslow sub 1mm), este o categorie tumorală cu supraviețuire de 85%-90% la 10 ani, după excizia chirurgicală cu margine de 1cm.

Interesul dermatoscopic în evaluarea acestor pacienți constă în interpretarea aspectului dermatoscopic și corelarea lui cu indicele Bresliw, pentru planificarea chirurgicală și selectarea pacienților care pot avea nevoie de detectarea ganglionului santinelă. 

Dacă ambele forme tind să prezinte dermatoscopic asimetrie, puncte, globule atipice și mai mult de 2 culori, melanoamele invazive pot fi apreciate suplimentar prin prezența a mai mult de 3 culori, zone "milky red", val albăstrui sau rețea atipică și prelungiri ("streaks").

Vă propunem o analiză a studiilor publicate pe acest subiect, ilustrată de cazuistică personală.

 

 

Prof. Dr. Cătălin Codreanu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

12:40 - 13:10 - Către o abordare strategică în spondiloartrite / Towards a strategic approach in spondyloarthritis

Spondyloarthritis (SpA) is the umbrella term for a broad spectrum of inflammatory rheumatic diseases, ranging from ankylosing spondylitis or radiographic axialSpA to non-radiographic axialSpA, but also psoriatic arthritis.

Over the last couple of decades, we have witnessed remarkable advances in the pathogenesis, management and treatment of SpA. The optimal management of patients with SpA requires a

combination of pharmacological and non-pharmacological treatments, including exercise and physical therapy. The advent of biologic drugs has transformed the management of patients with SpA; however, there is an unmet need for results from head-to-head studies comparing the efficacy and safety of different biologics in patients with SpA.

Despite significant advances in the management of SpA, and treatment guidelines that provide a framework, clinicians continue to face many challenges in choosing the best treatment options for an individual patient. Strategy involves setting goals and priorities, determining actions to achieve the goals, and mobilizing resources to execute the actions. Strategy is considered a type of problem solving with three parts: a diagnosis that defines or explains the nature of the challenge, a guiding policy for dealing with the challenge and coherent actions designed to carry out the guiding policy.

An example of strategic thinking is the concept of T2T strategies, well founded in the management of other rheumatic diseases, mainly rheumatoid arthritis. The 2017 international task force update of recommendations on T2T in SpA and psoriatic arthritis advised that the treatment target should be the clinical remission or inactive disease, including musculoskeletal symptoms (axial disease, arthritis, dactylitis, enthesitis) and extra-articular manifestations.

Dr. Petronela Cozma
Policlinica Arcadia

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

13:10 - 13:25 - Simpozion CERAVE: Integritatea barierei cutanate, componentă esențială în îngrijirea pielii

Bariera cutanată reprezintă prima linie de apărare împotriva pătrunderii factorilor iritanți exogeni, alergeni și microorganisme, a cărei bune functionalități depinde de hidratarea corespunzătoare a stratului cornos și păstrarea intactă a filmului hidrolipidic.

În contextul unei îngrijiri simple și eficiente, CeraVe a luat naștere prin combinarea ceramidelor identice pielii cu tehnologia Emulsie Multi-Veziculară (MVE), permițând hidratarea pe termen lung prin eliberarea graduală a ingredientelor active, contribuind astfel la refacerea, restabilirea și optimizarea funcțiilor barierei cutanate.

Brandul CERAVE, în parteneriat cu medicii dermatologi, propune soluții adaptate pentru îngrijirea pielii, accesibile tuturor. Contextul actual facilitează premisele utilizării gamei de hidratare CeraVe Moisturizing, oferind confort și senzorialitate pentru toate tipurile de piele deshidratată, uscată.

 

 

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55

10:10 - 10:20 - Lichen scleros penian asociat cu diabet zaharat tip 2 și tiroidita autoimună

Cuvinte cheie: lichen scleros, boli autoimune, diagnostic

Lichenul scleros este o dermatoză inflamatorie autoimună, cronică, scleroatrofică, ce afectează regiunea anogenitală în procent de peste 85% din cazuri și într-o mică măsură zonele extragenitale (15%). Este o boală relativ rară, mai frecvent întâlnită la femei de cât la bărbați F:B=5:1, putând afecta inclusiv copiii. Etiologia bolii rămâne necunoscută, fiind incomplet elucidată. Sunt incriminați factori genetici, autoimuni, infecțioși, hormonali. Cea mai gravă complicație este reprezentată de apariția carcinomului scuamocelular ce poate apare la aproximativ 10 % din bărbați. Sunt propuse mai multe alternative terapeutice pentru leziunile genitale, cea mai utilizată fiind corticoterapia locală. Prezentăm cazul unui pacient HP, în vârstă de 42 ani, ce se adresează pentru apariția de aproximativ 8 luni a unor plăci ușor indurate, albicioase, cu zone pigmentate, la nivel penian, asociate cu usturime locală, durere la contact sexual, prurit. Pacientul asociază de 6 ani un diabet zaharat tip 2, cu evoluție ondulantă și de 5 ani tiroidită autoimună. Examenul clinic a fost completat cu dermatoscopie și ex histopatologic care a transat diagnosticul de lichen scleros. Evoluția  a fost favorabilă sub tratamentul cu corticosteroizi topici potenți.

Particularitatea cazului constă în asocierea lichenului scleros cu 2 afecțiuni autoimune-diabet zaharat și tiroidită autoimună, fiind mai rară descrisă în literatura de specialitate această asociere și adresarea relativ tardivă la consult datorită contextului pandemic.

Prof. Dr. Anamaria Ciubară
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

18:55 - 19:15 - Etaloane înşelătoare ale frumuseții

Anamaria Ciubară1, Ana-Cătălina Chiroşcă2, Liliana Luca1, A.B. Ciubară1

1Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea ”Dunărea de Jos”, Galați

2student, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București

Cuvinte cheie: frumusețe, etaloane, acceptare

Frumusețea este o preocupare firească a ființei umane. Este imaginea cu care te prezinți în lume. Dincolo de a te îngriji, de igiena personală, de creativitatea şi de simțul estetic al fiecăruia dintre noi, a apărut tendința de a exagera, de a te considera frumos după un tipar la modă care adeseori nu se potriveşte cu fizionomia cu care persoana a fost înzestrată. Problematica etaloanelor de frumusețe este constant mediatizată. Există persoane care recurg la diferite proceduri de înfrumusețare astfel încât uneori ajung să nu se mai recunoască ele însele privindu-se în oglindă ori să nu mai fie recunoscute de către cunoscuți. Mai mult de atât, își pierd unicitatea și par să semene între ele. Abandonând ideea de ”înfățișare ideală” lăsăm în urmă ceva ce uram dar, pe care îl iubeam foarte mult. Cu toate acestea, acest efort este singura modalitate de a ne accepta pe noi înșine, de a ne descoperi frumusețea și de a trăi mai pașnic cu ea.

 

Conf. Dr. Patricia Cristodor
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

08:50 - 09:10 - Stilul de viață și alergiile pediatrice

Patricia Cristodor1, I. Hâncu2, L.N. Ilinca1, Iasmina-Maria Hâncu1

1U.M.F. “Victor Babeș” Timișoara, România

2SCUCPRA București, România

Cuvinte cheie: alergii, microbiom, fereastră de oportunitate, vaccinări, alimente toxice/alergizante

Alergiile reprezintă un grup de dermatoze predispoziţionale caracterizate printr-o reactivitate tisulară alterată, dezvoltată în urma contactului organismului cu antigene variate, care determină manifestări cutanate, respiratorii, cardiace, renale, oftalmologice, nervoase, psihiatrice, locomotorii. Numărul alergiilor s-a triplat în ultimii 20 de ani, mai ales în țările dezvoltate. Pentru explicarea acestei situații s-au emis ipotezele: a igienei (care sugerează că igiena excesivă limitează și expunerea la microorganismele benefice rezultând astfel un microbiom mai sărac și mai puțin diversificat), a creșterii numărului de vaccinări (prin aport de proteine străine, mimetism molecular etc.) și a alimentației bogate în proteine alimentare toxice/alergizante (GMO). Un microbiomul sănătos previne contaminarea cu specii patogene, sintetizează bacteriocine, previne disconfortul abdominal și flatulența, contribuie la formarea bolului fecal, facilitează tranzitul intestinal, sintetizează vitamina B12 și modulează sistemul imun. Se pare că simbioza reciproc avantajoasă între organism și microbiom se construiește în cadrul unei ferestre de oportunitate situată undeva în prima copilărie, începând cu nașterea. Microbiomul poate constitui o țintă terapeutică în bolile inflamatorii și alergice. Stilul de viață dictează microbiomul. Consumul crescut de glucide sau lipide, săruri, aportul scăzut de fibre, stresul, absența exercițiului fizic, îl modifică, determinând apariția inflamației și alergiilor. Abordarea terapeutică a alergiilor presupune eliminarea alergenilor și adoptarea unei atitudini proactive: însușirea unei diete antiinflamatorii, fortificarea sistemului imun, exerciții fizice, echilibrarea  sistemului nervos, aport de grăsimi Omega-3, optimizarea nivelului de vitamină E, consumul de probiotice.

Dr. Raluca Cojocariu
Clinica Dermalux

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

10:30 - 10:50 - Dermatita atopică și alergiile

Cuvinte cheie: dermatita atopică, alergii, atopie, marșul alergic

Dermatita atopică constituie o entitate clinică ce traduce o suferință cutanată persistentă cu exacerbări repetate, exprimată prin prurit, leziuni tegumentare cu morfologie și distribuție tipică asociate unui istoric personal sau familial de atopie. Pacienții cu dermatita atopică prezintă o rată mai mare a afecțiunilor alergice decât populația generală. Un procent semnificativ al copiilor cu dermatită atopică va dezvolta în adolescență sau la maturitate rinita alergică sau astm bronșic, progresie ce poartă denumirea de “Marș alergic”. O proporție de 10%-20% dintre pacienții cu dermatita atopică suferă de alergii alimentare ce au ca expresie clinică urticaria sau anafilaxia față de populația generală în care procentul acestora este de 1%-3%. La sugari și copii mici (< 6 ani) cu dermatita atopică procentul alergiilor alimentare ce pot conduce la exacerbări variază între 15%-30%. Debutul precoce al dermatitei atopice și formele clinice severe sunt frecvent asociate cu alergiile alimentare IgE mediate induse de proteinele din ou, lapte și arahide. Pacienții ce asociază sensibilizări alimentare și respiratorii induse de acarieni prezintă risc crescut de persistență a dermatitei și după vârsta de 5 ani. La adulții cu dermatita atopică întâlnim două aspecte: continuarea dermatitei cu debut în copilărie și debutul tardiv instalat la maturitate. Asocierea sensibilizării alergice de contact trebuie suspectată în cazurile de dermatită atopică moderat-severe refractare la tratament și cu dispunere atipică a leziunilor. Investigații alergologice în practica clinică: testele

 

Dr. Carmen Curea
Spitalul Clinic Colentina, București

SESIUNE II: TERAPII INOVATOARE PENTRU PSORIAZIS

Miercuri | 21 iulie 2021 | 17:00 - 18:00  

17:00 - 18:00 - Simpozion Janssen Pharmaceutical companies of Johnson & Johnson: Noutăți în tratarea PSO în plăci cu IL23i

 

CURS V: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 14:00 - 15:30

15:00 - 15:30 - Simpozion Lilly: Poate fi psoriazisul o parte mai mică din viața pacienților?

Psoriazisul este o afecțiune complexă care, prin natura sa inflamatorie, afectează întregul organism, iar pielea (inclusiv zonele speciale cum ar fi scalpul, unghiile, palmele și plantele) este numai una dintre multiplele fațete ale acestei boli.

Calitatea vieții pacienților diagnosticați cu psoriazis este profund afectată în toate aspectele ei: relații sociale, relații intime, calitatea somnului, productivitatea muncii, echilibrul emoțional.

Terapiile biologice dezvoltate în ultimii ani fac posibile nu numai remisiunea leziunilor cutanate și controlul afecțiunilor asociate psoriazisului ci și diminuarea impactului bolii asupra calității vieții, ajutând pacientul să se întoarcă la normal.

PP-IX-RO-0914, iunie 2021

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

 

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00              

17:00 - 18:00 - Simpozion Abbvie: Redefinirea standardelor în psoriazis: durabilitate, siguranță, simplitate

Psoriazisul este o boală cronică, sistemică, cu un impact cumulativ asupra vieţii pacienților.

Evoluția conceptelor fiziopatologice și cercetarea științifică au determinat dezvoltarea opțiunilor terapeutice în psoriazis, ceea ce a dus la evoluția obiectivelor terapeutice și a standardelor de îngrijire în psoriazis.

Optiunile terapeutice apărute în ultimii ani, care țintesc citokine cheie (ex. IL-23), au potențialul de a îmbunătăți standardele de îngrijire pentru pacienții cu psoriazis.

Odată cu progresele obținute în managementul psoriazisului moderat-sever, acum pot fi atinse obiective terapeutice mai înalte, iar pacienții pot avea așteptări mai mari de la tratamentul pe care îl urmează.

SKYRIZI® (Risankizumab) este un anticorp monoclonal umanizat care se leagă în mod specific de subunitatea p19 a IL-23. SKYRIZI® a demonstrat în studiile clinice obținerea unor niveluri înalte de curăţare a leziunilor de psoriazis, menţinerea eficacităţii tratamentului în timp, cu un profil de siguranță favorabil pe termen lung, având o schemă de administrare convenabilă.

Obținerea unei curățări cutanate complete poate reduce semnificativ povara pe care pacienții cu psoriazis moderat-sever o resimt pe termen lung.

Datele de eficacitate și siguranță din studiile clinice cu risankizumab demonstrează că medicii și pacienții își pot propune și obține obiective terapeutice înalte.

De la studii clinice la practica clinică se vor găsi răspunsurile la întrebarea: De ce Skyrizi este o opțiune pentru pacienții cu psoriazis?

Conf. Dr. Preda Cristina
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS IV: BOLILE DERMATOLOGICE: UN PUZZLE LA GRANIȚA CU ALTE SPECIALITAȚI MEDICALE

Joi | 22 iulie 2021 | 08:20 - 09:40              

09:20 - 09:40 - Hirsutismul și acneea la femeia aflată la menopauză. Cum diagnosticăm și cum tratăm?

Cristina Preda, Letiția Leuștean, Maria Christina Ungureanu, Ștefana Bîlha, Laura Teodoriu

Disciplina de Endocrinologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

Cuvinte cheie: hiperandrogenism, hirsutism, acnee, menopauză

Introducere: Aproape 50% din femeile aflate la menopauză prezintă hirsutism și acnee. Aceste manifestări tegumentare sunt rezultatul unei secreții crescute ale hormonilor androgeni. Diagnosticarea cauzei care a determinat acest hiperandrogenism este dificilă.

Material și metodă: Apariția hirsutismului (definit ca o prezență excesivă a părului de tip terminal în zonele androgen-dependente), alopeciei și acneei nu trebuie tratat cu superficialitate la femeile aflate la menopauză. Ovarul la menopauză rămâne activ hormonal, secretând androgeni și cantități mici de estrogeni. Acest dezechilibru între testosteron și estrogeni se poate materializa în hirsutism, acnee și alopecie fronto-parietală. Alte posibile cauze sunt tumorile suprarenale, tumorile ovariene, sindromul Cushing, acromegalia. Identificarea cauzei care a determinat excesul de androgeni poate fi dificilă necesitând o expertiză clinică coroborată cu mijloace de diagnostic biologice/hormonale și imagistice. Tratamentul este complex, endocrinologic și dermatologic, în vederea blocării secreției și acțiunii androgenilor la nivelul dermului și, în același timp, trebuie să se adreseze și manifestărilor tegumentare.

Concluzii: Hirsutismul și acneea, la femeia aflată la menopauză, necesită o echipă complexă în vederea diagnosticului și tratamentului corect. Colaborarea dintre endocrinolog și dermatolog este obligatorie pentru atingerea acestui obiectiv.

Conf. Dr. Magda Constantin
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

11:30 - 12:30 - Simpozion Lilly: Taltz în psoriazis: Care sunt acele întrebări pe care ați vrut să le adresați, dar nu ați făcut-o niciodată?

Psoriazisul este o afecțiune complexă, care nu se limitează la nivelul pielii și pentru tratamentul căreia, în ultimii ani, au fost dezvoltate numeroase terapii biologice cu eficacitate înaltă și profil de siguranță favorabil, care au permis îmbunătățirea standardelor de îngrijire a pacienților cu psoriazis.

Există însă multe întrebări care vin, pe de o parte, odată cu numărul în creștere al opțiunilor terapeutice disponibile și, pe de altă parte, cu accesul pacienților la o bază tot mai mare de informații.

Ce este mai important pentru un pacient cu psoriazis? Cum aleg din multitudinea de clase terapeutice? Cum aleg între două opțiuni ale aceleiași clase? Cum interpretez multitudinea de date de eficacitate și siguranță? Ce contează cel mai mult atunci când trebuie să aleg un tratament? Cum știu că am ales tratamentul potrivit?

Cei doi lectori vor dezbate pe seama tuturor acestor întrebări și nu numai.

Dr. Daniel Costache
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” București

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

12:30 - 12:50 - Psoriazisul și graviditatea - o legatură biunivocă

D.O. Costache, Raluca S. Costache

Graviditatea este o stare particulară fiziologică a organismului, definită prin o multitudine de adaptări ale parametrilor la cerințele speciale impuse de susținerea și dezvoltarea unui alt organism pe baza resurselor mamei. Totalitatea acestor ajustări se exprimă în reconfigurări ale statusului imun, cu inducerea unei stări de imunotoleranță specifică. În mod evident, aceasta modifică majoritatea lanțurilor imune ale organismului matern, conducând la tablouri clinice particulare ale patologiilor preexistente.
Psoriazisul, afecțiune cu markeri imunologici definitorii, recunoaște o serie de transformări în timpul gravidității, care sunt sumar prezentare și discutate în această prezentare.
Sunt ilustrate atât relațiile psoriazis - graviditate cât și cele graviditate - psoriazis, precum și opțiunile terapeutice existente.

Conf. Dr. Victor Costan
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15     

17:00 - 17:20 - Teritoriul incert și provocator între chieilita actinică cronică și carcinomul scuamocelular: Mai devreme înseamnă mai bine pentru prognostic

Mihaela Paula Toader1, V. V. Costan2

1Disciplina Dermatologie orală, Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Grigore T. Popa”, Iași, Romania

2Disciplina Chirurgie orală și maxilo-facială, Facultatea de Medicină Dentară,

UMF “Grigore T. Popa”, Iași, Romania

Cuvinte cheie: cheilita actinică cronică, carcinom scuamocelular, dermatoscopie, vermilionectomie

Cheilita actinică cronică (CA) este o condiție cu potențial de transformare malignă, cu un risc de progresie spre carcinom scuamocelular (CSC) între 10 și 30% și o prevalență în populația generală de 2,08%. Afectează predominant buza inferioară la pacienți cu expunere prelungită la radiațiile ultraviolete. Aspectul clinic variabil, de la buze palide, uscate, plăci albe nedetașabile pe suprafața buzelor, estomparea demarcației piele-vermilion, atrofie vermilionară, arii eritematoase, până la ulcerații cronice și eroziuni, face dificil diagnosticul diferențial dintre modificări benigne, leziuni displazice sau carcinom invaziv în special în prezența ulcerației, infiltrației și indurației. Caracteristicile dermatoscopice cu structuri albe insulare sau plăci alb lăptoase, margini slab delimitate, pattern vascular regulat în jurul ariei ulcerate, permit distincția netă între CA și CSC. Dermatoscopia e utilă pentru identificarea leziunilor de CA, urmărirea pe termen lung a pacientului pentru diagnosticarea precoce a CSC, monitorizarea dinamică și evaluarea eficacității tratamentului. Opțiunile terapeutice includ: metode medicale (emoliente topice, fotoprotecție, agenți chimioterapici locali (5-fluorouracil), imunomodulatori locali (Imiquimod), retinoizi topici, terapie fotodinamică) și metode chirurgicale (crioterapie, electrocauterizare, ablație laser, vermilionectomie). Deși nu există un protocol de tratament bine stabilit, studiile pe serii de cazuri arată că metodele chirurgicale cu ablație laser sau vermilionectomie prezintă cel mai scăzut risc de recurență a leziunilor de CA, vermilionectomia având avantajul posibilității efectuării examenului anatomo-patologic din piesa de excizie, pentru aprecierea existenței displaziei sau a unui CSC in situ, atunci când aspectul clinic și cel dermatoscopic nu sunt concludente.

Dr. Ștefana Maria Capșa
Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

09:30 - 09:40 - Napkin psoriazis: o povară ce apasă pe umerii fragili ai nou-născutului

Ștefana Maria Capșa3, Mihaela-Paula Toader2, Diana Stefania Dîrzu3, Alina Elena Spînu3, Andreea Corina Drăgoi3, Anastasia Vicovan3, Roxana Bilibău3, Andreea Tucaliuc3, Isabela Alexandra Fartușnic3, Cătălina Cojocaru3, Cătălina Elena Brănișteanu4, Mirela Mărănducă1, Mirela Andrese Porumb1, M. Glod4, Daciana-Elena Brănișteanu1

1Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

2Departamentul de Dermatologie Orală, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România

3Departamentul de Dermatologie, Spitalul Clinic Feroviar, Iași, România

4Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România, Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România

Cuvinte cheie: napkin, psoriazis, nou-născut, provocare, tratament

         

Psoriazisul vulgar este o boală inflamatorie cronică a pielii, mediată de limfocitele T helper, ce are o prevalență de aproximativ 1% în cazul copiilor. Psoriazisul pediatric se împarte în 3 grupuri distincte: psoriazis infantil, psoriazis cu debut precoce și psoriazis pediatric asociat cu artropatie psoriazică. Napkin psoriazis reprezintă un subtip al psoriazisului infantil care afectează în principal copiii cu vârsta sub 2 ani.

Prezentăm cazul unui sugar de 2 luni, născut la termen, în mod natural, cu greutatea și înălțimea în limite normale, care este adus în contextul prezenței unor placi și placarde eritemato-scuamoase în zona anogenitală, regiunea gluteală, pe membrele superioare, inferioare, pe abdomen și la nivelul feței.

Declarativ, debutul leziunilor cutanate a fost în prima lună de viață, la câteva zile după o infecție a tractului respirator superior, inițial la nivelul feței și în zona scutecului, cu extinderea ulterioară a leziunilor.

Pe de o parte, din cauza vârstei fragede și a stării alterate a pacientului, examenul histopatologic pentru confirmare nu s-a putut realiza. Pe de altă parte, prezența de leziuni tipice în alte arii anatomice, semnul spermanțetului și semnul Auspitz pozitive la gratajul metodic Brocq, aspectul dermatoscopic cu vase punctiforme distribuite regulat pe fond eritematos sunt argumente în favoarea diagnosticului de napkin psoriasis.

Tratamentul topic a constat în îndepărtarea factorilor predispozanți și a iritanților (scutec,  urină) prin igienă riguroasă cu săpun dermatologic, aplicarea dermatocorticosteroizilor non-fluorinați topici, utilizarea emolientelor, terapia cu lumina polarizată, toate acestea urmate de evoluția favorabilă a leziunilor.

Napkin psoriasis este o formă relativ rară de psoriazis infantil. Acesta pune probleme de diagnostic diferențial cu dermatita iritativă de contact și intertrigo-ul levuric. Considerat de noi a fi o “povară ce apasă pe umeri mult prea fragili”, tratamentul trebuie abordat cu precauție, având în vedere particularitățile morfofuncționale ale pielii sugarului. Acești mici pacienți trebuie urmăriți cu mare atenție, iar părinții trebuie informați despre această boală și posibilitățile ei de evoluție.

C.Ș. gr. I Dr. Carolina Constantin
Institutul National de Patologie “Victor Babeș”, București

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

11:40 - 12:00 - Perspective epigenomice ca sursă de biomarkeri în tumorile cutanate

Carolina Constantin1,2, Mihaela Surcel1, Adriana Narcisa Munteanu1,3, Ana Căruntu4, C. Căruntu5, Sabina Andrada Zurac2,6, Monica Neagu1,2,3

1Secția Imunologie, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale ”Victor Babeş” Bucureşti

2Serviciul de Anatomie Patologică, Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti

3Școala Doctorală, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucureşti

4Departmentul de Chirurgie Orală și Maxilofacială, Spitalul de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”, Bucureşti

5Departamentul de Fiziologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti

6Departamentul de Patologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti

Cuvinte cheie: biomarker, epigenom, metilare, tumori piele

Introducere: Epigenomul include o componentă relativ recentă – epitranscriptomul, ce definește modificările suferite de ARN, și care se alatură epigeneticii în lărgirea arsenalului de markeri în contextul tumoral. Majoritatea studiilor legate de epigenetica proceselor tumorale se focusează pe căile oncogene tumorale la nivelul tumorii primare, astfel încât efectele și rolul modificării de tipul N6-metiladenozina (m6A) în ARN-ul din celulele sângelui periferic, sunt extrem de puțin abordate, fiind în mare parte necunoscute. În tumorile cutanate, studiile privind valorile potențiale de diagnostic și prognostic ale leucocitelor periferice prin prisma modificărilor epitranscriptomice m6A pot furniza noi markeri pentru managementul bolii.

Material și metodă: Celule mononucleare (PBMC) au fost izolate din sânge periferic de la subiecți cu carcinom bazocelular (BCC), spinocelular (SCC) sau melanom cutanat. Din suspensiile celulare s-a extras ARN total la care s-a evaluat gradul de metilare m6A printr-o platformă de tip ELISA bazată pe anticorpi specifici anti-m6A.

Rezultate: Indicele cât și procentul de metilare m6A la nivelul ARN din leucocite PBMC este crescut la tumorile de piele comparativ cu normal. De asemenea, există diferențe în nivelul de metilare la tumori non-melanom versus melanom, în cazul melanomului cutanat indicele m6A fiind dublu față de SCC și de cel putin 10x mai ridicat comparativ cu BCC.

Concluzii: Nivelul m6A poate conferi identitate transcriptomică în leucocitele periferie și poate constitui un nou biomarker de graniță epi-imun, neinvaziv, cu utilitate potențială atât în discriminarea subtipurilor de tumori cutanate dar și în monitorizarea clinică a pacientului.

Studiu finanțat prin proiectele: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0341/2018, PN 19.29.01.01/2019, EPITRAN COST ACTION 16120/2018.

Prod. Dr. Constantin Căruntu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

12:00 - 12:20 - Microscopia confocală de reflectanță – diagnosticul IN VIVO al carcinomului bazocelular

C. Căruntu1,2, M. Lupu1, Mihaela Ilie3, Ana Căruntu4, Sabina Zurac1,5, D. Boda1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, România

2Departamentul de Dermatologie, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice “Prof. N. Paulescu” București, România

3Departamentul de Dermatologie, Spitalul Regional Kalmar, Suedia

4Departamentul de Chirurgie Orală și Maxilofacială, Spitalul Clinic de Urgență Militar Central “Carol Davila”, Universitatea ”Titu Maiorescu”, Facultatea de Medicină Dentară, București, România

5Departamentul de Anatomie Patologică, Spitalul Clinic Colentina București, România

Cuvinte cheie: carcinom bazocelular, in vivo, diagnostic, microscopie confocală de reflectanță

Carcinomul bazocelular (CBC) este o formă de neoplazie cutanată cu prevalență și incidență extrem de ridicate. Este frecvent asociat cu invazie locală și distrugerea țesuturilor adiacente, generând o morbiditate semnificativă. De aceea, diagnosticarea precoce și tratamentul adaptat fiecărui caz în parte sunt de importanță majoră în reducerea costurilor socio-medicale asociate.

Microscopia confocală de reflectanță este o tehnica de evaluare micromorfologică, neinvazivă a țesutului cutanat care și-a dovedit rolul important în diagnosticarea CBC. În cadrul acestei lucrări ne propunem prezentarea experienței grupului nostru de cercetare în identificarea in vivo a criteriilor microscopice ale CBC și a corelațiilor existente cu subtipurile histopatologice ale acestuia.

Prof. Dr. Diana Cimpoeșu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

17:30 - 17:50 - Urgențe Covid cu implicare dermatologică

 

Prof. Dr. Daniela Călina
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

18:30 - 18:50 - Tratamentul acneei - de la empiricul fitoterapeutic la nanotehnologii

Daniela Călina, Alice Elena Ghenea, Anca Oana Docea

Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

Acneea este întâlnită în rândul adolescenților și adulților iar efectele psihosociale sunt semnificative. De-a lungul timpului s-au încercat diverse terapii pornind de la utilizarea produselor botanice și fitochimice în produsele dermatologice; la terapiile standard orale și topice dar cu efecte secundare semnificative cum ar fi iritarea, înroșirea, peelingul pielii, tulburări gastro-intestinale și dezvoltarea bacteriilor rezistente la medicamente. Ȋn ultimii ani s-au dezvoltat nanotehnologiile (nano: o miliardime) iar nanodermatologia s-a conturat ca o lumină strălucitoare dincolo de acest orizont; noile tratamente cu nanoparticule în afecțiunile dermatologice, în special acneea având rezultate promițătoare. Nanoparticulele 10 -1000 nm și au avantajul eliberării la țintă a substanțelor, eliberarea susținută, protejarea medicamentelor labile de degradare, toxicitate scăzută și aderență mare de tegumente. Nanotransportorii cu eliberare la țintă sunt lipozomii, micelii, nanoparticule lipidice polimerice, nanocapsule, nanosfere cu aur sau argint, cubozomi, nanoparticule solide cu substanțe anorganice și emulsii sub-micrometrice. Dacă în formulările farmaceutice topice clasice, particulele de oxid de zinc sunt în mod obișnuit opace și grase; încorporarea lor în nanocarriers determină un efect de vanishing şi comfort plăcut la administrare. Emulsiile cu nanoparticule sunt mai puțin uleioase, au o textură mai bună și penetrează mai adânc pielea și părul atunci când sunt încorporate în emolienți și balsamuri pentru păr. Ȋn lumina acestor aspecte s-au dezvoltat formulări topice antiacneice inovatoare cu nanoparticule în care s-au încorporat: acid azelaic; adapalene sau adapalene-vitamina C; oxid nitric cu efect antibacterian; chitosan-alginat cu efecte antiinflamatorii și antibacteriene (anti Propionibacterium acnes); gluconat de clorhexidină, dioxid de Titan, argint cu efecte antiseptic

 

D

Conf. Dr. Anca Docea
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

08:15 - 08:35 - Nanoparticulele de argint stabilizate cu etilen glicol ca nouă opțiune pentru tratamentul infecțiilor antibacteriene în vindecarea rănilor: o evaluare toxicologică

Anca Oana Docea1, L. Mogoanță2, Daniela Călina3

1Departamentul de Toxicologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, România

2Departamentul de Histologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, România

3Departamentul de Farmacie Clinică, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, România

Dezvoltarea bacteriilor cu rezistență multiplă reprezintă o mare provocare pentru tratamentul infecțiilor cutanate și vindecarea rănilor. Noi alternative pentru antibioticele standard sunt studiate intens pentru a reduce incidența rezistenței bacteriilor și pentru a crește răspunsul terapeutic. Nanoparticulele de argint (AgNPs) sunt studiate pe larg pentru capacitatea lor de a trata infecțiile bacteriene, fungice și virale, împreună cu capacitatea lor de a promova vindecarea rănilor. Avantajul utilizării nanoparticulelor de argint este legat de costul redus, eficacitatea ridicată și toxicitatea scăzută. În acest studiu am sintetizat nanoparticule de argint stabilizate cu etilen glicol (EG) printr-o reacție simplă de reducere a azotatului de argint într-o soluție alcalină de EG și hidroxid de sodiu. Toxicitatea subcronică a AgNPs a fost testată pe patruzeci de șobolani CD-SD de 12 săptămâni (20 de masculi și 20 de femele). Animalele au fost împărțite în 4 grupuri de câte 10 șobolani per grup (5 femele și 5 masculi) și expuse timp de 28 de zile intraperitoneal la 0 mg/kgc; 1 mg/kgc Ag-EG, 2 mg/kgc Ag-EG si respectiv, 4 mg/kgc Ag-EG. Ag-EG NPs au prezentat o toxicitate scăzută la dozele maxime testate de 4 mg/kgc administrate intraperitoneal. Argintul s-a acumulat mai ales în ficat și splină și cantități infime au fost detectate în inimă, plămâni, rinichi și creier. Nu s-au observat modificări histopatologice în organele de acumulare. În concluzie, nanoparticule de argint stabilizate cu etilen glicol sunt considerate o opțiune sigură pentru tratamentul rănilor de la nivelul pielii și mucoaselor, chiar dacă sunt absorbite în circulația sistemică.

Prof. Dr. Razvigor Darlenski
Tokuda Hospital Sofia, Bulgaria

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

11:30 - 12:00 - What’s new in 2021 on atopic dermatitis treatment?

Atopic dermatitis (AD) is a paradigmatic chronic inflammatory skin disease characterized by a complex pathophysiology and a wide spectrum of the clinical phenotype. Despite this high degree of heterogeneity, AD is still considered a single disease and usually treated according to the "one-size-fits-all" approach.

In the past decade a great number of topical and systemic therapies have been introduced or are in the pipeline for AD pharmacological treatment. In this talk we summarize the current evidence-based knowledge on novel therapies for AD management.

Summarizing the evidence on well-known modalities such as calcineurin inhibitors, new agents such as crisaborole – a phosphodiesterase 4 inhibitor indicated for the treatment of mild to moderate AD. In addition to the biologic agent approved for moderate and severe AD, dupilumab, other biologic therapies and small molecules, i.e. Janus kinase inhibitors represent the progress in AD treatment in the middle of 2021. We highlighted the need for personalized approach in the management of this chronic inflammatory multisystem disease.

Prof. Dr. Diana Deleanu
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

08:30 - 08:50 - Inhibitorii JAK în dermatita atopică

Diana Deleanu, Irena Pintea

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie “Prof dr. Octavian Fodor” - Alergologie, Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: dermatita atopică, JAK inhibitori, imunomodulare

Dermatita atopică (DA) este cea mai frecventă afecțiune inflamatorie cronică a pielii în perioada copilărie, și doar la unii dintre copii se ameliorează în timp. Mecanismul de producere a DA implică și activarea sistemului imun cu rol important pentru limfocitele Th2, dar și alte subtipuri de limfocite intervin (Th22, Th1, Th17). Enzimele legate de receptorii membranari pentru citokine, numite JAK kinase reprezintă semnalul al doilea de activare indusă de citokine, precum IL-4, IL-13, IL-22, IL-23, IL-31, IL-33, IFN-γ. JAK kinazele fosforilează sistemul STAT (semnalul de activare și traducere a transcriptiei), iar factorii nucleari activați declanșează sinteza altor citokine. Au fost sintetizate substanțe ce blochează activarea JAK kinazelor. Aceste noi molecule (inhibitorii JAK) au ca efect blocarea activării limfocitelor și prin aceasta reduc efectele întâlnite in boli inflamatorii, printre care se numără și DA. JAK inhibitorii au ca țintă diferite enzime JAK (JAK1, JAK2, JAK3), dar au efecte clinice comune. JAK inhibitorii (baricitinib, tofacitinib etc) se pot administra topic sau oral, iar în studiile clinice (inclusive de fază III) au scăzut severitatea simptomelor și semnelor din DA (prurit, eritem etc), siguranța lor fiind mare. Studiile cu aceste medicamente noi, a căror țintă sunt moleculele mici sunt terminate sau în plină desfășurare, astfel încât aprobarea pentru tratamentul DA este aproape.

În concluzie: O nouă clasă de medicamente, JAK inhibitorii, cu efecte imunomodulatoare și antiinflamatorii, care acționează prin blocarea enzimele intracitoplasmatice este la orizont pentru tratamentul DA moderate și severe. JAK inhibitorii sunt eficienți, ușor de administrat și au un profil de siguranță mare.

Prof. Dr. Doina Drăgănescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

DEBATE II: ADERENȚA LA TRATAMENT - FACTOR PREDICTOR AL SUCCESULUI TERAPEUTIC

Miercuri | 21 iulie 2021 | 11:55 - 13:20  

11:55 - 12:15 - Aderența la tratamentul dermatologic – o problemă rezolvabilă?

Aderența la regimul terapeutic recomandat în diferite afecțiuni este o preocupare a noastră a tuturor, indiferent de poziția pe care o avem (profesionist în domeniul sănătății, pacient, angajat în administrarea fondurilor alocate sănătății, etc.).

În domeniul dermatologiei unde nivelul aderenței este mai mic decât în cazul altor specialități situația are foarte multe particularități. Deși piața farmaceutică abundă în produse topice care sunt caracterizate prin cele 2 elemente esențiale pentru un medicament și anume siguranța și eficacitatea, rezultatele tratamentelor dermatologice sunt influențate într-o măsură foarte mare de neaderență la regimul terapeutic recomandat. Factorii care intervin semnificativ acoperă o plajă largă, de la parametrii reologici specifici formei farmaceutice, la criterii pur personale, specifice fiecăruia dintre noi, plecând de la nivelul de educație, la vârstă sau motivația pe care o avem la începerea tratamentului.

Gândirea spre ceea ce putem face în mod concret pentru a crește aderența pacienților la terapiile care li se propun deschide un evantai de posibilități, în care farmaciștii, preponderent cei din farmaciile de comunitate se regăsesc în prim plan, ca posibilitate de aplicare a acestora.

Suntem cu toții în egală măsură doritori pentru a ajunge la varianta perfectă, iar împreună am putea ajunge la concluzii, care pus în practică să aducă un progres atât terapeutic cât și în termeni de costuri.

Prof. Dr. Parsad Davinder
Institute of Medical Education & Research, Chandigarh, India

CURS IV: BOLILE DERMATOLOGICE: UN PUZZLE LA GRANIȚA CU ALTE SPECIALITAȚI MEDICALE

Joi | 22 iulie 2021 | 08:20 - 09:40              

08:40 - 09:00 - Vitiligo treatment in year 2021: the journey so far!

The development of effective treatment for vitiligo depends on understanding the mechanisms of depigmentation and repigmentation. In our continued journey to find ideal treatment of vitiligo, we have definitely reached a new era with effective medical treatment and non-cultured epidermal suspension in the management of vitiligo.

Vitiligo an auto-immune disease and there is need to emphasise on the early treatment of vitiligo. There are two treatment goals, one is stabilization and second is repigmentation. As vitiligo is associated with sever psycho-social stress, third goal can be to consider psychological aspects also in the management.

At present combination therapy is key to the successful management of vitiligo. In the present era of post phototherapy, we have a wide spectrum of many effective treatments for vitiligo; however, we do not have ideal treatment yet.  JAK inhibitors are emerging as an exciting option in the management of vitiligo. We expect many targeted biologics in the management of vitiligo in near future.

In this presentation I will be presenting an overview of roadmaps and roadblocks to successful treatment of vitiligo based on the experience of last 20 years.

Surgical methods are emerging as an important solution for stable vitiligo refractory to medical treatment. Over the years vitiligo surgery has gained steady importance with more and more improved techniques proving their effectiveness. Non-cultured epidermal cell suspension is emerging as the first line of surgical management of stable Vitiligo.

Șef Lucr. Dr. Hana Decean
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

SESIUNE III: BOALA PSORIAZICA: ORIZONTURI INTERDISCIPLINARE

Joi | 22 iulie 2021 | 12:00 - 13:05

12:00 - 12:45 - Simpozion Novartis: Aiming for complete treatment of PSORIATIC DISEASE: Skin is only part of the story

Boala psoriazică este o afecțiune sistemică inflamatorie, progresivă, care afectează întreg organismul, trecând dincolo de piele. Pentru pacienții cu boală psoriazică, pielea este doar unul dintre aspectele bolii.

Inflamația sistemică poate provoca nu numai manifestări vizibile, cum ar fi cele de la nivelul pielii, scalpului, palmelor, plantelor și unghiilor. Boala psoriazică poate progresa în interiorul organismului, chiar dacă pielea pare neafectată, și poate provoca leziuni progresive invizibile inițial, cum ar fi afectarea structurilor articulare periferice sau axiale. Aceste leziuni progresive invizibile pot fi ireversibile dacă nu sunt tratate din timp.

Boala psoriazică se asociază cu multiple comorbidități, cum ar fi cele cardiovasculare, și cu deteriorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Cosentyx este un anticorp monoclonal, 100% uman, indicat pentru tratamentul psoriazisului în plăci, moderat până la sever. IL-17A este o citokină esențială în psoriazis și în psoriazisul artropatic. Cosentyx  țintește în mod direct IL-17A și o blochează, indiferent de sursa de proveniență a acesteia.

Cosentyx asigură tratamentul complet pentru diferitele manifestări ale psoriazisului (psoriazis cutanat, psoriazis artropatic, al scalpului, unghial și palmo-plantar).

Sub tratament cu Cosentyx, 8 din 10 pacienți ating PASI 90 la săptămâna 16, iar 4 din 10 pacienți ating PASI 100 la săptămâna 16. Aproximativ 100% din ratele de răspuns PASI se  mențin la 5 ani.

Răspunsuri importante se înregistrează la pacienții naivi, aproximativ 9 din 10 pacienți naivi atingând PASI 90 la săptămâna 16.

Un răspuns important la reluarea tratamentului au obținut și pacienții care au întrerupt tratamentul, 94% dintre aceștia atingând PASI 75 la 12 săptămâni.

În ceea ce privește pacienții cu psoriazis artropatic, tratați cu Cosentyx, aproximativ 80% dintre aceștia nu au prezentat progresia leziunilor structurale la 3 ani.

Rezultate favorabile se înregistrează și pentru pacienții cu psoriazis palmo-plantar, aproximativ 40% dintre pacienți obținând palme și tălpi curate sau aproape curate la săptămâna 16. Evoluția favorabilă este menținută și chiar se îmbunătățește în timp, astfel încât la 2,5 ani, aproximativ 60% dintre pacienți obțin palme și tălpi curate sau aproape curate.

Leziunile din psoriazisul unghial s-au ameliorat cu aproximativ 50% la săptămâna 16, și au continuat să se amelioreze odată cu continuarea tratamentului, datele la 2,5 ani de tratament relevând o ameliorare a leziunilor unghiale cu peste 70% față de momentul inițial.

Aproximativ 60% dintre pacienții cu psoriazis al scalpului moderat până la sever tratați cu Cosentyx au atins PSSI 90 în săptămâna 24.

Utilizat la nivel mondial la peste 400.000 pacienți, în cele 3 indicații aprobate,  și fără evidențierea de noi semnale privind siguranța de-a lungul a 5 ani, Cosentyx asigură tratamentul complet pentru boala psoriazică.

Tratamentul eficient al manifestărilor multiple ale bolii psoriazice este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Începând din timp tratamentul bolii psoriazice, țintim direct cauza bolii, reducând inflamația sistemică, și obținem o eficacitate rapidă, susținută pe termen lung nu doar la nivelul pieli, dar și la nivelul manifestărilor progresive invizibile.

Dr. Adriana Diaconeasa
Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii “Gr. Alexandrescu” București

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

09:30 - 09:50 - Manifestări cutanate ale boreliozei la copii - diagnostic și tratament

Adriana Diaconeasa, Camelia Kouris

Medic Primar Dermato-venerologie, București, România

Medic Primar Pediatrie și Medic Specialist Boli Infecțioase, București, România

Cuvinte cheie: borelioza cutanată, eritem migrator, diagnostic clinic, tratament antibiotic

Borelioza cutanată (Boala Lyme) este determinată de specii diferite de spirochete din complexul Borrelia burgdorferi sensu lato. Rezervorul natural este variat, dar principalii vectori sunt căpușele din genul Ixodes, care transmit bacteriile când se hrănesc cu sânge. Clinic boala Lyme poate evolua în 3 faze. La copii, afecțiunea poate fi ușor diagnosticată în faza precoce localizată de eritem migrator, prin anamneză și observație clinică atentă, eventual cu ajutorul documentării fotografice puse la dispoziție de părinți. Tratamentul curativ antibiotic promt instituit, în dozele și cu durată suficientă, conform ghidurilor, duce la oprirea evoluției bolii, cu vindecare completă. Prezentăm 3 cazuri clinice de borelioză cutanată la copii cu vârste între 5 și 7 ani, la care au existat probleme de diagnostic diferențial (la două dintre cazuri) sau de alegere a terapiei în contextul unei alergii medicamentoase anterioare (la cel de-al treilea caz). Toate cele trei cazuri au avut evoluție favorabilă, dar ilustrează foarte bine dificultățile managementului de caz de dermato-pediatrie și necesitatea unei abordări multidisciplinare.

E

Prof. Dr. Kilian Eyerich
Institutul Karolinska Stockholm, Suedia

SESIUNE II: TERAPII INOVATOARE PENTRU PSORIAZIS

Miercuri | 21 iulie 2021 | 17:00 - 18:00  

17:00 - 18:00 - Simpozion Janssen Pharmaceutical companies of Johnson & Johnson: Noutăți în tratarea PSO în plăci cu IL23i

Conf. Dr. Laura Endres
Facultatea de Medicină, Universitatea din Oradea

DEBATE V: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 15:30 - 16:10

15:50 - 16:10 - Dermatomiozita - o provocare de diagnostic, la granița dintre specialități

 

Cuvinte cheie: dermatomiozita, dificultăți de diagnostic, tratament.

Dermatomiozita este o boală autoimună rară şi gravă care asociază un sindrom  inflamator cutanat cu unul muscular de tip polimiozitic. Sindromul cutanat cuprinde eritem şi edem pe zonele expuse la soare:  faţă, mâini, decolteu, eritem papulo-scuamos la nivelul proeminențelor osoase ale articulațiilor metacarpofalangiene şi interfalangiene, coate, genunchi (semnul Gottron). Sindromul muscular cuprinde  fatigabilitate marcată la cele mai mici eforturi, mialgii, infiltraţie musculară urmată de atrofie şi scleroză musculară. Cele două sindroame se pot însoţi de, artralgii, tulburări cardio-vasculare, renale etc. Starea generală este alterată, cu febră, scădere în greutate, tahicardie. De foarte multe ori leziunile cutanate din dermatomiozită, preced apariția neoplaziilor (până la 50% din cazuri) iar diagnosticul este de obicei omis, ceea ce oferă dermatologului o contribuție importantă în diagnostic. Dermatomiozita cu atingere musculară (polimiozita) este o provocare  de diagnostic, fiind implicate mai multe specialități (neurologie, reumatologie, nefrologie, pediatrie, medicină de familie). Examinările de laborator, respectiv dozarea enzimelor de origine musculară, electromiografia și examenul histopatologic al mușchilor afectați împreună cu manifestările clinice sunt necesare pentru stabilirea diagosticului de certitudine. Diagnosticul diferențial este de multe ori dificil, datorită polimorfismului în manifestările clinice ale bolii. Boala poate evolua fulminanat cu deces în câteva zile sau poate avea o evoluție cronică (20-30 ani). Tratamentul este individualizat în funcție de severitatea leziunilor cutanate și de asocierea cu neoplazii sau cu afectări ale organelor viscerale. Corticoterapia generală este tratamentul de elecție în dermatomiozită, pacienții urmând un tratament de întreținere pentru o lungă perioadă de timp. Evitarea expunerii la radiația UV si folosirea cremelor de fotoprotecție, fizioterapia, gimnastica medicală și balneoterapia pentru sechelele musculare, sunt câteva din tratamentele asociate în dermatomiozită.   

 

F

Dr. Toni Feodor
Clinica de Medicină Vasculară Vascularte, Bucureşti

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

15:20 - 15:50 - Simpozion Servier: Pacientul cu boală venoasă cronică: momentul optim terapeutic de acțiune

Cuvinte cheie: boala venoasă cronică, momentul terapeutic optim de acțiune

În luna august 2019, Dr. Toni Feodor spunea despre simptomele din Boala Venoasă cronică: ”este o boală care schimbă calitatea vieţii. Este o durere viscerală, surdă, care afectează performanţele, inclusiv performanţele intelectuale. S-a demonstrat că pacienţii care au această suferinţă sunt mai trişti”. De mai bine de 1 an de zile, la nivel global, îngrijirea pacienților cu afecțiuni cronice a fost deprioritizată de către sistemele sanitare ale lumii, datorită amenințării pandemiei.

Care sunt însă prioritățile pacientului care suferă de Boală Venoasă Cronică? Care sunt soluțiile realiste de ameliorare a calității vieții pe care i le oferă sistemul sanitar în contextul actual? Când este optim să intervenim?

Vă invităm să reconstruim aceste soluții împreună, într-un dialog cu doi experți în Boala Venoasă Cronică: Prof. Dr. Daciana Brănișteanu, membră de onoare a Forumului Venos European și Dr. Toni Feodor, chirurg vascular specializat în flebologie și cu o experiență redutabiă în chirurgia venoasă minim invazivă.

Șef Lucr. Dr. Ileana Filipescu
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

 

SESIUNE III: BOALA PSORIAZICA: ORIZONTURI INTERDISCIPLINARE

Joi | 22 iulie 2021 | 12:00 - 13:05

12:00 - 12:45 - Simpozion Novartis: Aiming for complete treatment of PSORIATIC DISEASE: Psoriatic disease - Both sides of the story

Boala psoriazică este o afecțiune sistemică inflamatorie, progresivă, care afectează întreg organismul, trecând dincolo de piele. Pentru pacienții cu boală psoriazică, pielea este doar unul dintre aspectele bolii.

Inflamația sistemică poate provoca nu numai manifestări vizibile, cum ar fi cele de la nivelul pielii, scalpului, palmelor, plantelor și unghiilor. Boala psoriazică poate progresa în interiorul organismului, chiar dacă pielea pare neafectată, și poate provoca leziuni progresive invizibile inițial, cum ar fi afectarea structurilor articulare periferice sau axiale. Aceste leziuni progresive invizibile pot fi ireversibile dacă nu sunt tratate din timp.

Boala psoriazică se asociază cu multiple comorbidități, cum ar fi cele cardiovasculare, și cu deteriorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Cosentyx este un anticorp monoclonal, 100% uman, indicat pentru tratamentul psoriazisului în plăci, moderat până la sever. IL-17A este o citokină esențială în psoriazis și în psoriazisul artropatic. Cosentyx  țintește în mod direct IL-17A și o blochează, indiferent de sursa de proveniență a acesteia.

Cosentyx asigură tratamentul complet pentru diferitele manifestări ale psoriazisului (psoriazis cutanat, psoriazis artropatic, al scalpului, unghial și palmo-plantar).

Sub tratament cu Cosentyx, 8 din 10 pacienți ating PASI 90 la săptămâna 16, iar 4 din 10 pacienți ating PASI 100 la săptămâna 16. Aproximativ 100% din ratele de răspuns PASI se  mențin la 5 ani.

Răspunsuri importante se înregistrează la pacienții naivi, aproximativ 9 din 10 pacienți naivi atingând PASI 90 la săptămâna 16.

Un răspuns important la reluarea tratamentului au obținut și pacienții care au întrerupt tratamentul, 94% dintre aceștia atingând PASI 75 la 12 săptămâni.

În ceea ce privește pacienții cu psoriazis artropatic, tratați cu Cosentyx, aproximativ 80% dintre aceștia nu au prezentat progresia leziunilor structurale la 3 ani.

Rezultate favorabile se înregistrează și pentru pacienții cu psoriazis palmo-plantar, aproximativ 40% dintre pacienți obținând palme și tălpi curate sau aproape curate la săptămâna 16. Evoluția favorabilă este menținută și chiar se îmbunătățește în timp, astfel încât la 2,5 ani, aproximativ 60% dintre pacienți obțin palme și tălpi curate sau aproape curate.

Leziunile din psoriazisul unghial s-au ameliorat cu aproximativ 50% la săptămâna 16, și au continuat să se amelioreze odată cu continuarea tratamentului, datele la 2,5 ani de tratament relevând o ameliorare a leziunilor unghiale cu peste 70% față de momentul inițial.

Aproximativ 60% dintre pacienții cu psoriazis al scalpului moderat până la sever tratați cu Cosentyx au atins PSSI 90 în săptămâna 24.

Utilizat la nivel mondial la peste 400.000 pacienți, în cele 3 indicații aprobate,  și fără evidențierea de noi semnale privind siguranța de-a lungul a 5 ani, Cosentyx asigură tratamentul complet pentru boala psoriazică.

Tratamentul eficient al manifestărilor multiple ale bolii psoriazice este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Începând din timp tratamentul bolii psoriazice, țintim direct cauza bolii, reducând inflamația sistemică, și obținem o eficacitate rapidă, susținută pe termen lung nu doar la nivelul pieli, dar și la nivelul manifestărilor progresive invizibile.

Conf. Dr. Cristina Furnică
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

08:30 - 08:50 - Responsabilitatea medicală în practica dermatologică

Cristina Furnică, Diana Bulgaru Iliescu, Raluca Ozana Chistol, M. Yasin

Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

Institutul de Medicină Legală, Iași, România

Institutul de Boli Cardiovasculare ”Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași, România

Cuvinte cheie: responsabilitate medicală, malpraxis, prevenție, factori de risc

Responsabilitatea medicului față de pacient constituie un subiect dezbătut atât de deontologia medicală cât și de științele juridice, malpraxisul medical fiind intens mediatizat și invocat de pacienți și avocați deopotrivă. Răspunderea profesională medicală afectează toate specialitățile medicale și chirurgicale, inclusiv dermatologia. Deși dermatologii sunt, în general, dați în judecată mai puțin frecvent comparativ cu cei din alte specialități, se estimează că, chiar și pentru medicii din specialități mai puțin predispuse la litigii, aproximativ 36% dintre ei vor fi dați în judecată cel puțin o dată pe parcursul carierei profesionale. În lucrarea de față ne propunem să examinăm caracteristicile răspunderii medicale și a malpraxisului în dermatologie din punct de vedere al diagnosticului, tratamentului și prevenției în condițiile în care o varietate de scenarii clinice grevate de dificultăți diagnostice sau terapeutice, în special melanomul malign și medicația cu efecte adverse importante (metotrexat, corticosteroizi, retinoizi, sulfone), sunt susceptibile la reclamații pentru malpraxis. Identificarea factorilor de risc de malpraxis în dermatologie poate fi utilizată pentru ameliorarea calității îngrijirii pacienților și pentru prevenirea în viitor a potențialelor acuzații. Creșterea gradului de conștientizare a dermatologilor cu privire la responsabilitatea medicală și malpraxis poate afecta procesul de luare a deciziilor clinice și practica curentă.

Șef Lucr. Dr. Laura Florea
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE VII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (I)

Vineri | 23 iulie 2021 | 14:00 - 16:05

15:05 - 15:25 - Manifestări sistemice în sarcoidoză - particularități clinice, biologice și terapeutice

Șef Lucr. Dr. Florina Filip-Ciubotaru
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15      

18:35 - 18:55 - Corelația semiologiei dermatologice cu bolile interne

Florina Filip-Ciubotaru¹, Gabriela Stoleriu2, Nicuța Manolache3, Carmen Manciuc4, Ana-Maria Holicov¹, Daciana Elena Brănișteanu5

1Disciplina Medicină de Familie Adulți, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

2Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea”Dunărea de Jos” din Galaţi, România

3Departamentul Ştiinţe Farmaceutice, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, România

4Disciplina Boli Infecţioase, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

5Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România

Cuvinte cheie: psoriazis, sarcoidoză, dermatita atopică, afecțiuni interne, tratament holistic

Leziunile cutanate sunt o continuă provocare în prezent, chiar dacă dispunem de metode şi tehnici imagistice şi de laborator avansate. Dacă semnele dermatologice sunt leziuni de sine stătătoare, cantonate doar tegumentar, dacă sunt o expresie a unor tulburări interne sau cum gestionăm cazurile rezistente la tratament sunt întrebări la care doar un medic cu experienţă poate reflecta. Există multiple maladii care prezintă debut cutanat și ulterior se pot visceraliza, astfel încât este prudent să fie interpretate şi tratate drept boli sistemice de la primele semne. Majoritatea leziunilor cutanate presupun prezența unui proces inflamator important, a cărei consecință este eliberarea de produse farmacologic active cu impact generalizat asupra organismului. Astfel, psoriasisul, frecvent cu manifestări articulare și inducerea unui status inflamator intens, creează în timp un factor de risc pentru boala cardio-vasculară etc.; inflamația cronică, incorect/parțial gestionată terapeutic, poate duce la amiloidoză. Sarcoidoza cutanată impune monitorizarea statusului pulmonar, renal, cerebral, ocular etc., știut fiind că leziunea cutanată precede implicarea sistemică. Dermatitele alergice, în marea lor diversitate de manifestări, capricioase ca evoluție, trebuie considerate ca maladii sistemice. Succesul terapeutic înseamnă tratarea organismului ca un întreg. Există situații relativ rar întâlnite în practică, precum leziunile de grataj la nivelul membrelor inferioare, secundare pruritului intens de la acest nivel: prurit sine materia, având drept cauză disestezia cutanată neuropatică. Tratamentul nu este unul topic, ci unul al cauzei, care adesea este o leziune a coloanei cervicale. Aceste note vor să evidențieze importanța stabilirii unei conexiuni între leziunea evidentă și semnele interne, iniţial imperceptibile.

G

Prof. Dr. Simona-Roxana Georgescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

18:35 - 18:55 - Alergia alimentară

V. Benea1, Simona-Roxana Georgescu1,2

1Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale ”Victor Babeş” Bucureşti

2Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" Bucureşti

Termenul de alergie alimentară se referă la un grup de reacții adverse reproductibile la alimente care sunt mediate prin mecanisme imunologice. Aceste reacțiile imune pot fi IgE-mediate (urticarie, angioedem, rinită alergică, astm bronșic, vărsături, diaree, anafilaxie), non-IgE-mediate (enteropatii induse de alimente – enterocolită, proctocolită) și reacții mixte (dermita atopică, afecțiuni gastro-intestinale eozinofilice – esofagită, gastro-enterită). În apariția alergiei alimentare sunt implicate interacțiuni complexe între terenul genetic, stilul de viață și factori de mediu.

Alergia alimentară constituie o problemă importantă de sănătate publică cu prevalență în continuă creștere și un impact major asupra calității vieții pacienților și a familiilor acestora. Intensitatea manifestărilor clinice variază de la simple reacții locale, cum ar fi sindromul de alergie orală încrucișată, până la reacțiile anafilactice severe. Alergenele alimentare se pot clasifica în: alergene provenite din plante care pot da reacții încrucișate cu polenurile (1); alergene provenite din plante care nu dau reacții încrucișate cu polenurile (2) și alergene alimentare de origine animală (3). Principalele alergene alimentare sunt, la copiii mici, laptele (50% din cazurile la sugari) și ouăle, iar la copiii mari arahidele, nucile, fructele de mare, ouăle și laptele; la adulți apar reacții alergice încrucișate între polenuri și alimente.

Diagnosticul alergiei alimentare se bazează în principal pe anamneza amănunțită, evaluarea clinică atentă (status nutrițional, afecțiuni asociate – îndeosebi manifestări atopice etc.), evidențierea sensibilizării IgE (teste cutanate, determinarea IgE specifice), dieta de eliminare și proba de provocare orală în dublu orb.

Managementul alergiei alimentare include măsuri pe termen scurt pentru tratamentul reacțiilor acute (antihistaminice, corticosteroizi, adrenalină etc., în funcție de intensitatea manifestărilor clinice și de riscul de evoluție spre forme severe) și strategia pe termen lung (modificarea regimului alimentar, educația pacientului/familiei, abordarea comportamentală, evitarea cofactorilor, imunoterapie pentru inducerea toleranței, medicație biologică anti-IgE etc.) în scopul reducerii riscului de apariție a unor reacții alergice viitoare. De asemenea, o importanță deosebită o are găsirea unor criterii de apreciere a riscului de apariție a unor reacții severe viitoare, precum și a unor măsuri de prevenire a alergiei alimentare la cei cu predispoziție genetică.

Șef Lucr. Dr. Mihail Glod
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

19:35 - 19:55 - Manifestările cutanate în patologia tiroidiană

Acad. Prof. Dr. Călin Giurcăneanu
Preşedinte Societatea Română de Dermatologie

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

10:50 - 11:50 - Simpozion Sanofi Genzyme: Dupilumab – primul imunomodulator în Dermatita Atopică

DA este o boală inflamatorie cronică sistemică și nu doar o boală de piele intermitentă, așa cum era considerată în trecut, caracterizată prin prurit intens și leziuni eczematoase. Adevărata cauză a dermatitei atopice este inflamația de Tip2/Th2 iar IL4 si IL13 sunt citokinele cheie implicate în mecanismul imunologic.

Dupixent este prima terapie biologică aprobată pentru tratamentul dermatitei atopice cu formă moderată până la severă. Dupixent este un anticorp monoclonal uman care se leagă specific de receptorul alfa al interleukinei 4 (IL-4) și inhibă semnalizarea celulară a IL4/IL13. Dupixent a demonstrat îmbunătățiri rapide și susținute ale semnelor și simptomelor DA precum și a calității vieții la adulți cu DA moderat-severă. Dupixent a demonstrat un profil de siguranță favorabil la adulți cu DA moderat-severă.

 

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

11:10 - 11:55 - Simpozion Novartis: Terapia biologică în Urticaria Cronică Spontană - o soluție pentru pacient și medic!

Cuvinte cheie: omalizumab, urticarie cronică spontană, papule, angioedem

Urticaria Cronică Spontană este o afecțiune cronică intermitentă, caracterizată prin apariția spontană a papulelor sau/și a angioedemului, în fiecare zi sau aproape în toate zilele, pentru cel puțin 6 săptămâni, fără un stimul extern evident.

Papulele și angioedemul sunt raportate în proporție de 33%-67% la pacienții cu UCS, angioedemul singur fiind prezent doar la 1%−13% din pacienți.

Terapia simptomatică cu antihistaminice H1 este singura terapie de primă intenție în UCS, dar efectul terapeutic este dovedit la mai puțin de 50% dintre pacienții cu urticarie cronică spontană.

Omalizumab este indicat ca tratament adjuvant al UCS la pacienţi adulţi şi adolescenţi (12 ani și peste) cu răspuns neadecvat la tratamentul cu antihistaminice H1.

Doza recomandată este de 300 mg, subcutanat, la intervale de 4 săptămâni.

În studiile de fază III (Asteria I, Asteria II, Glacial) omalizumab administrat în doză de 300 mg a demonstrat în mod constant îmbunătățiri semnificative ale simptomelor UCS în comparație cu placebo.

Datele cumulate de siguranță din studiile de fază III demonstrează că nu au existat diferențe între grupurile de tratament în ceea ce privește incidența evenimentelor adverse.

 

 

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15       

16:30 - 17:00 - Simpozion Sanofi Genzyme: Dupixent – prezentare cazuri clinice

 

 

Prof. Dr. Claudia Gherman
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

14:40 - 15:00 - Este ultrasonografia Doppler utilă în detectarea recidivelor după ablația endovenoasă laser a venei safene mari?

Introducere: Recidiva varicoasă este o alternativă comună de evoluție după tratamentul varicelor, indiferent de metodă de tratament aplicată.

Scopul prezentului studiu este de a stabili rolul ultrasonografiei doppler în evaluarea recurențelor venelor varicoase (RVV), la pacienții tratați prin ablație endovenoasă laser (EVLA), comparativ cu tratamentul chirurgical convențional.

Material și metodă: 138 de pacienți cu RVV au fost incluși în studiu. 75 pacienți au beneficiat de tratament chirurgical convențional (grupul 1) pentru boală varicoasă și 64 au avut tratament laser (grupul 2). La pacienții incluşi în studiu tratamentul chirurgical convențional a constat în întreruperea joncțiunii safeno-femurale (crosectomie), safenectomie (stripping vena safenă mare) sau/și flebectomii etajate. Tratamentul cu laser endovenos a fost practicat tot pe vena safenă mare, sub ghidaj ultrasonografic. RVV au fost evaluate, în ambele grupuri, la 2 ani postoperator, prin examinare ultrasonografică doppler.

Rezultate: Recurența varicoasă diagnosticată ultrasonografic a fost prezentă la toți pacienții luați în studiu, doar 16,66% dintre aceștia prezentând recurență evidențiată clinic. Nu s-au înregistrat rezultate postoperatorii diferite semnificativ statistic între cele două metode de tratament, în intervalul de timp luat în studiu.

Concluzii: Ultrasonografia Doppler constituie gold standard-ul în diagnosticul RVV consecutive intervențiilor pe sistemul venos superficial. Deoarece refluxul diagnosticat ultrasonografic nu este întotdeauna însoțit de simptomatologie clinică în RVV, o monitorizare ultrasonografică atentă și periodică a pacientului cu boală venoasă cronică este necesară.

H

Prof. Dr. Monica Hăncianu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

12:20 - 12:40 - Antioxidanții - argumente pro și contra!

I

Șef Lucr. Dr. Răzvan Adrian Ionescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 |14:00 - 16:20         

14:20 - 14:40 - Sclerodermia - dincolo de piele

F. Vreju1, R. Ionescu2, M. Bojincă2

1Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București

Dincolo de manifestările cutanate bine cunoscute, sclerodermia sistemică (scleroza sistemică progresivă) este o boală complexă, multiorgan, care influențează atât calitatea vieții cât și supraviețuirea. De aceea, complexitatea suferinței trebuie cunoscută de toți specialiștii care tratează pacienți cu sclerodermie. Cateodată, demersul diagnostic are nevoie de explorări paraclinice speciale; elementele clinice, utile pentru conturarea nosologică a suferinței pacientului, pot include manifestări complexe digestive, renale, pulmonare, cardiace; în fine, din păcate, scelrodermia este o suferință în care tratamentele cu viză patogenică, sunt puține, însă în dezvoltare continuă. În această masă rotundă ne propunem să trecem în revistă o parte din aceste elemente; de aceea, prezentăm date actuale privind explorări paraclinice utile, principalele manifestări clinice extracutanate și modalități moderne de tratament.

Prof. Dr. Simona Ianoși
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

16:30 - 17:00 - Simpozion Sandoz: Erelzi și Hyrimoz, două tratamente, un singur dispozitiv, SensoReadyPen

Medicamentele biosimilare devin disponibile în diferite arii terapeutice. Un medicament biosimilar este un medicament biologic, care s-a dovedit a nu avea diferențe clinic semnificative față de medicamentul de referință în ceea ce privește calitatea, activitatea biologică, siguranța, eficacitatea și imunogenitatea.1 Medicamentele biosimilare au fost utilizate în practica clinică de peste 15 ani ca tratamente pentru înlocuirea hormonului de creștere, pentru neutropenie și anemie legate de insuficiența renală cronică sau de cancer.

Concurența între diferite medicamente biologice, inclusiv medicamentele biosimilare, creează mai multe oportunități de alegere a tratamentului pentru medici și pentru pacienți și îmbunătățește performanța pentru medicamente individuale (cum ar fi dispozitive îmbunătățite, servicii pentru pacienți sau formulări). 2

Prescriptorii ar trebui să utilizeze toate dovezile relevante disponibile pentru a lua deciziile privind îngrijirea unui pacient, cu selecția inițială a celei mai potrivite molecule pe baza considerentelor clinice. Ulterior, medicii care prescriu medicamente ar trebui să ia în considerare propunerile de valoare oferite de diferite produse, inclusiv indicațiile privind costurile și licențele, precum și alți factori relevanți pentru utilizarea produsului și rezultatele clinice probabile pentru fiecare pacient.

Produsele biosimilare sunt considerate a fi interschimbabile cu produsul lor de referință, ceea ce înseamnă că un medic poate alege medicamentul biosimilar în locul produsului de referință (sau invers) și se așteaptă să obțină același efect clinic (echivalență terapeutică). 1

Compania Sandoz, care a aniversat anul acesta 15 ani de la producerea primului biosimilar din lume, de hormon de creștere (Omnitrope), pune la dispoziția medicilor și pacienților din Romania un portofoliu complet de biosimilare pentru tratamentul bolilor inflamatorii autoimune, de la adalimumab (Hyrimoz) la etanercept (Erelzi), folosing același dispozitiv inovator de administrare SensoReadyPen, infliximab (Zessly) si rituximab (Rixathon).

 

18:05 - 18:35 - Simpozion UCB: Cimzia - o terapie sigură și eficientă în Psoriazis

Simpozionul companiei UCB, face referire în prima parte la impactul pe care îl are psoriazisul în viața pacienților, descrie povara pe care aceștia o poartă atât pe plan fizic, psihic dar și social.

Conținutul aduce la lumină nevoi nesoluționate ale acestor pacienți, impactul asupra calității vieții, subliniază diferența dintre bărbați și femei în ceea ce privește afectarea psihică, acestea confruntându-se mai mult cu stigmatizare, depresie, izolare socială, neîmplinire în viața de familie etc.

De asemenea, este prezentată în a doua parte a simpozionului și soluția terapeutică oferită de Certolizumab pegol, soluție susținută de date de eficacitate și siguranță pe termen lung ale studiilor efectuate.

Dr. Nicolae Iordache Iordache
București

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

09:50 - 10:10 - Cum poți trece mai ușor prin crize: Schwarz Rounds

 

J

Dr. Dana Mihaela Jianu
Clinica ProEstetica, București

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20         

14:00 - 14:20 - Chirurgia plastică regenerativă aplicată în tratamentul unui caz de sclerodermie localizată ”în lovitură de sabie” (morfee în bandă) în treimea inferioară a feței

Dana Mihaela Jianu, Ștefania Alexandra Stoica

Clinica ProEstetica, București, România

Introducere: Morfeea în bandă este o patologie caracterizată prin depozitarea colagenului tip I și III la nivelul grosimii dermului și țesutului subcutanat. Aceasta poate prezenta manifestări extracutanate: febră, artralgii, limfadenopatii, fatigabilitate, afectarea sistemului nervos central și modificări ale examenului paraclinic: eozinofilie, hipergamaglobulinemie, anticorpi antinucleari pozitivi. Lipofilling-ul sau grefa de țesut adipos autolog este o procedură chirurgicală închisă cu invazivitate redusă. Țesutul adipos autolog aduce atât o corecție de volum, dar și de structură și calitate a pielii din zona în care a fost tratată. Grefa are efect regenerator.

Prezentarea cazului: Pacientă în vârstă de 32 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se prezintă în clinică pentru hiperpigmentarea și deprimarea intensă a zonei mentoniere drepte și a buzei albe inferioare drepte, modificări ce au apărut în urmă cu 10 ani și s-au accentuat progresiv.  Pacientei i se recomandă RMN și biopsie pentru diagnosticul de certitudine. Rezultatul examenului histopatologic: atrofie cutanată, ce se poate regăsi în etapele rezolutive ale unei morfei. Examen paraclinic: anticorpi anti SCL 70 și anticentromer pozitivi. Pacientei i se propune un protocol terapeutic regenerativ pe etape:

Etapa 1: pregătirea zonei receptoare cu PRP și laser CO2 0,5 ms;

Etapa 2: intervenția chirurgicală cara a constat în recoltarea cu microcanule 80cc de lipoaspirat de la nivelul abdomenului inferior care s-a centrifugat și s-a preparat microfat/nanofat. La nivelul mentonului și buzei albe inferioare se practică lipotransfer cu microcanule în multiple planuri: supraperiostic în țesuturile cicatriceale fibrozate (la nivelul mentonului și buzei albe inferioare ½ dreaptă cca 4,8 cc microfat și 5.00cc nanofat la nivelul dermului superficial);

Etapa 3: retuș cu acid hialuronic;

Etapa 4: a doua ședință de PRP cu îmbunătățire și ameliorare vizibilă a defectului;

Etapa 5: este posibil a fi efectuată încă o grefare de țesut adipos și laser CO2 pentru un rezultat complet.

Concluzie: Am prezentat un caz de sclerodermie localizată la care se remarcă necesitatea unei abordări multidisciplinare (reumatologie, dermatologie, imunologie, chirurgie plastică și estetică) și a unui protocol terapeutic avansat, etapizat ce conduce la corecția semnificativă sau chiar completă a leziunii cu implicații în optimizarea calității vieții. Propunem acest protocol terapeutic deoarece regenerează țesuturile cu redarea aspectului cât mai aproape de normal, fără intervenții chirurgicale extensive și traumatizante, fiind și bine tolerat de către pacienți.

 

Dr. Ștefan Jianu
Clinica ProEstetica, București

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

15:00 - 15:20 - Rolul laserului în tratamentul varicelor și telangiectaziilor - experiența personală

Am început să folosim laserul în tratamentul venulelor și telangiectaziilor în 1995, alternativ cu scleroterapia. În 2004 am introdus pentru prima dată în România laserul endovenos în tratamentul varicelor, ocazie cu care am pornit un studiu prospectiv, cu obiectivul de a evalua noua metodă cu laser prin comparație cu metoda tradițională de chirurgie deschisă în tratarea venelor safene mari și mici incompetente.

În tratarea venulelor și telangiectaziilor am folosit diferite lasere - cu Argon, laser dioda 810 nm și 980 nm, cu sau fără răcire, Nd-Yag sau IPL, ca proceduri separate sau în asociere cu scleroterapia. Pentru evaluarea rezultatelor am facut un studiu retrospectiv, comparând trei grupuri de pacienți, primul grup numai cu scleroterapie, al doilea grup numai cu tratament laser transcutan și al treilea grup cu ambele tratamente, scleroterapie mai întâi și apoi laser transcutan. Ca tratament unic scleroterapia a fost mai eficientă decât laserul și, de asemenea, mai ieftină. Surpriza a fost că asocierea dintre scleroterapie ca prim tratament și laserterapie ca al doilea a avut cele mai bune rezultate. În concluzie recomandăm scleroterapia ca prima opțiune în tratamentul venulelor și telangiectaziilor, în asociere cu laserul în timpul doi pentru a obține cele mai bune rezultate.

Până în 2008 am reușit să randomizăm bine pacienții în cele două grupuri cu chirurgia varicelor deschisă și laser endovenos pentru varice. După 2008 a devenit foarte clar că pacienții au început să fie mult mai bine informați și din ce în ce mai mulți au preferat tratmentul miniinvaziv cu laser endovenos. Toate procedeele au fost practicate sub anestezie tumescentă locală, cu sau fără sedare intravenoasă, ambulator și toți pacienții au fost urmăriți cu Duplex la 7 și 30 de zile postoperator, apoi la 6 luni și în fiecare an după intervenție. Rezultatele au fost similare în ceea ce privește recurența dar morbiditatea și timpul de recuperare postoperatorie au fost mult mai mari după chirurgia deschisă. În concluzie laserul endovenos utilizat în tratamentul varicelor este urmat de mai puține complicații și zile de recuperare postoperatorie, fiind preferat de majoritatea pacienților.

K

Prof. Dr. Niazi Khusrow
Emory University Atlanta, Georgia, SUA

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

16:20 - 16:50 - Look for Vascular causes of lower extremity wounds

Recent scientific investigation have shown that the human body is host to around 100 trillion microbes. They outnumber the human cells in the body 10 to 1. Microbial Cells and their genetic material are important for immunity, inflammation and behaviour. The microbiome of normal human skin was found to have a high diversity and high interpersonal variation. Microbiota compositions of diseased lesional skin (in atopic dermatitis and psoriasis) showed distinct differences compared with healthy skin. The function of microbial colonization in establishing immune system homeostasis has been reported, whereas host-microbe interactions and genetically determined variation of stratum corneum properties might be linked to skin dysbiosis. Both are relevant for cutaneous disorders with aberrant immune responses and/or disturbed skin barrier function. Modulation of skin microbiota composition to restore host microbiota homeostasis could be future strategies to treat or prevent disease.

L

Prof. Dr. Torello Lotti
University of Rome “Guglielmo Marconi” Italy

CURS II: IMPLEMENTAREA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN PRACTICA DERMATOLOGICĂ

Marţi | 20 iulie 2021 | 11:00 - 13:25

11:00 - 11:30 - Microbiota, Microbiome and Skin diseases - what’s new, what’s true

Torello Lotti

Professor & Chairman of Dermatology and Regenerative Medicine, University of Rome “Guglielmo Marconi”, Rome, Italy President World Health Academy of Dermatology

Recent scientific investigation have shown that the human body is host to around 100 trillion microbes. They outnumber the human cells in the body 10 to 1. Microbial Cells and their genetic material are important for immunity, inflammation and behaviour. The microbiome of normal human skin was found to have a high diversity and high interpersonal variation. Microbiota compositions of diseased lesional skin (in atopic dermatitis and psoriasis) showed distinct differences compared with healthy skin. The function of microbial colonization in establishing immune system homeostasis has been reported, whereas host-microbe interactions and genetically determined variation of stratum corneum properties might be linked to skin dysbiosis. Both are relevant for cutaneous disorders with aberrant immune responses and/or disturbed skin barrier function. Modulation of skin microbiota composition to restore host microbiota homeostasis could be future strategies to treat or prevent disease.

Psih. Liliana Luca
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

SESIUNE I: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 16:30 - 19:35

19:15 - 19:35 - Distorsionarea realității-filtrele de înfrumusețare

Liliana Luca, A.B. Ciubară, Anamaria Ciubară

Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

Cuvinte cheie: filtre de înfrumusețare, realitate, percepție

Scopul acestui studiu a fost analiza percepției tinerilor asupra fotografiilor editate.

Materiale și metode: Chestionar anonim, online, pe un lot de 109 subiecți cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani care și-au dat acordul de a participa la această cercetare realizată în perioada noiembrie 2020 - aprilie 2021.

Rezultate: Din cei 109 participanți la acest studiu, 59.6% au declarat că obișnuiesc să editeze pozele pe care le postează pe rețele sociale, 102 subiecți folosind diferite aplicații cu filtre de înfrumusețare.

Un procent de 67.9% dintre subiecți au fost de părere că pozele editate au un impact mai mare decât cele needitate iar 49.5% că le este util să își editeze fotografiile.

Un procent de 43.1% dintre cei investigați au declarat că le place mai mult cum arată cu filtre de înfrumusețare, 42.2% au spus că folosesc aceste aplicații pentru a-și corecta anumite imperfecțiuni sau defecte fizice și 19.3% au declarat că filtrele de înfrumusețare i-au motivat să își schimbe aspectul fizic.

Concluzii: Lipsa de informare cu privire la conștientizarea motivelor reale pentru care tinerii recurg la utilizarea filtrelor de înfrumusețare și la pericolele de a dezvolta tulburări din sfera sănătății mintale este un semnal de alarmă și un imbold pentru specialiști de a elabora și implementa programe de psiho-educație la nivel comunitar.

Conf. Univ. Dr. Cătălina Lionte
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00              

16:25 - 17:00 - Simpozion Alfasigma - Redă echilibrul vascular!
Rolul tratamentului extins în profilaxia complicațiilor trombembolismului venos

Cuvinte cheie: sulodexid original, stres tensional, antitrombotic, boală venoasă cronică, retinopatie diabetică, complicații microvasculare, leziuni vasculare, funcție endotelială

Boala venoasă cronică netratată poate avea o evoluție progresivă având un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților.

Factorii de risc ai bolii venoase împreună cu stresul tensional, determină alterarea morfologică și funcțională a glicocalixului endotelial și a endoteliului contribuind astfel la dezvoltarea bolii venoase.

Tratamentul cu glicozaminoglicani (ex. Vessel Due F – sulodexid original, considerat un precursor natural de glicocalix, un glicozaminoglican compozit 80% heparan-sulfat și 20% dermatan-sulfat) poate reface și menține integritatea glicocalixului endotelial.

Diabetul zaharat este o patologie care poate duce frecvent la complicații microvasculare, precum picior diabetic, retinopatie diabetică și nefropatie diabetică (boala renală cronică), ca urmare a stresului chimic și metabolic generat de valorile crescute ale glicemiei asociate creșterii rezistenței tisulare la insulină.

În cazul unui pacient cu retinopatie diabetică măsurile terapeutice trebuie să vizeze în primul rând eliminarea/reducerea factorilor de risc, limitarea evoluției leziunilor vasculare, ameliorarea hemodinamicii și refacerea structurii peretelui vascular.

Tratamentul cu Vessel Due F a înregistrat o creștere semnificativă a grosimii stratului de glicocalix măsurat la nivelul vaselor retiniene, susținând în acest fel caracterul vasculotrop marcant în refacerea endoteliului și a glicocalixului vascular, cu ameliorarea consecutivă a hemodinamicii și a funcției endoteliale.

Prof. Dr. Mihaela Cătălina Luca
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

17:10 - 17:30 - Severitatea manifestărilor cutanate la pacientul cu infecție SARS-CoV2

Mihaela Cătălina Luca, Ioana Onofrei, A. Savoiu

 

Manifestările cutanate în infecția SARS-CoV2 sunt extrem de variate (erupție urticariană, exantem maculo-papulos sau veziculos, livedo reticularis, livedo racemosa, erupții papuloscuamoase, leziuni tip Chilblain la nivelul extremităților, sindrom inflamator multisistemic Kawasaki – like, etc), nu sunt corelate cu severitatea infecției și, de obicei, se remit spontan în câteva zile. Pe de altă parte, leziunile la nivel cutanat la pacientul cu boală COVID-19 sunt reacții adverse ale medicației off label utilizată în tratamentul infecției. Afectarea cutanată iatrogenă este, de asemenea, extrem de variată din punct de vedere al tipului de leziuni, a severității acestora, precum și a tratamentului indicat. Sunt cunoscute manifestări de tipul exantem maculo – papulos care (după administrare de medicamente antivirale - lopinavir/ritonavir, remdesivir sau a terapiei biologice - tocilizumab), dermatite alergice, erupții de tip urticarian, modificări ale pigmentației pielii (asociat cu hidroxiclorochina sau anticorpi monoclonali), până la forme severe generalizate de tipul sindromului Stevens-Johnson și necroliza toxică epidermică (după administrare de medicamente antivirale sau hidroxiclorochină) sau necroză cutanată asociată heparinelor cu greutate moleculară mică. Cele mai frecvente reacții adverse severe raportate în bazele de date internaționale au fost cazuri de pustuloză exantematiformă acută generalizată cu evoluție spre deces după administrarea de remdesivir.

Recunoașterea, diagnosticarea și tratamentului reacțiilor adverse cutanate severe asociate tratamentului off label în infecția SARS-CoV2 sunt dificile datorită datelor limitate care să permită stabilirea relației de cauzalitate cu tratamentul. Datorită potențialului de toxicitate cutanată asociat tratamentului utilizat în COVID-19, este necesară o monitorizare cât mai atentă a acestor pacienți pentru identificarea și tratarea cât mai precoce a reacțiilor adverse care ar putea pune în pericol viața pacientului cu infecție SARS-CoV2.  

M

Asist. Univ. Dr. Andreea Matei
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

08:55 - 09:15 - Noi abordări în domeniul cicatrizării cutanate

Andreea-Mariana Matei1,2, Amalia-Elena Anghel3, C. Mareș4, C. Scheau1, Ana Căruntu5,6, Ioana Anca Bădărău1, C. Căruntu1,7

1Disciplina Fiziologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

2Spitalul Clinic Colentina, București, România

3Departamentul de Dermatologie “SkinMed Clinic”, București, România

4Departamentul de Urologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davilă”, București, România

5Departamentul de Chirurgie Orală și Maxilo-facială, Spitalul Militar Central “Carol Davila”, București, România

6Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea “Titu Maiorescu”, București, România

7Departamentul de Dermatologie, “Prof. N.C. Paulescu” Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli metabolice, București, România

Cuvinte cheie: vindecare, piele, cicatrizare, leziuni cutanate, regenerare

Integritatea cutanată joacă un rol primordial în menținerea homeostaziei organismului. Pierderea acesteia, asociată leziunilor acute sau cronice, poate reprezenta o mare provocare pentru clinician. De asemenea, poate genera și o presiune crescută asupra sistemului de sănătate publică, aspect care se manifestă la nivel global. Astfel, cunoașterea aprofundată a mecanismelor complexe ale procesului de cicatrizare reprezintă o temă de o permanentă actualitate, iar identificarea factorilor locali sau sistemici asociați vindecării defectuoase a rănilor poate avea implicații clinice majore. În ultimii ani au fost descrise multiple metode de evaluare a procesului de vindecare cutanată care permit depistarea precoce a factorilor asociați dezvoltării unui țesut cicatricial vicios, precum și o paletă largă de noi abordări terapeutice. În cadrul acestei lucrări ne propunem să aducem în atenție cele mai recente informații în ceea ce privește fiziopatologia procesului de cicatrizare și noile technologii utilizate în evaluarea și terapia diferitelor etape ale procesului de cicatrizare cutanată.

 

 

Dr. Liliana Mihailov
CMI MF Dr. Mihailov Liliana Iași

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

10:15 - 10:35 - Manifestări cutanate la pacientul geriatric

Liliana Mihailov1, Ana Maria Dumitrescu2

1M.F. – CMI MF Dr. Mihailov Liliana , Iași

2Rezident M.F.

Geriatria, comorbiditățile/bolile incurabile, polipragmazia, se asociază frecvent cu manifestări cutanate.

Pacientul geriatric are particularitățile sale cutanate. Pe lângă modificările fiziopatologice legate strict de vârstă, apar modificări pasagere sau permanente date de diferitele patologii preexistente sau concomitente, diverse reacții adverse datorate polimedicației ceea ce îngreunează foarte mult actul terapeutic. Un loc aparte îl ocupă pacientul geriatric cu patologie incurabilă, imobilizat la pat indiferent dacă este tratat la domiciliu sau într-o secție de îngrijiri paliative. La un astfel de pacient modificările cutanate pot avea multiple etiologii, au răsunet asupra întregului organism, afectând profund calitatea vieții și făcând extrem de dificilă terapia unor asemenea cazuri. Lucrul în echipă și abordarea multidisciplinară este o necesitate în scopul obținerii de beneficii maxime pentru pacienții noștri și deloc de neglijat pentru aparținătorii acestora.

Dr. Luc Moraglia
University Hospital of Bordeaux, France

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

15:50 - 16:20 - French technique

Objective: To describe the guidelines of the French technique of chemical ablation of the great saphenous vein (GSV).

Method: A brief history will identify the reality of the concept of French method, and then will be reminded of the technique, the results through some French studies and the side effects that are actually not specific. We conclude with limitations and medium-term prospects.

Results: Whether in the development of sclerotherapy, in particular by contribution from school Raymond Tournay, for the introduction of ultrasound guidance, the use of sclerosing foam, making the extemporaneous foam , the validation of the effectiveness of ultrasound guided foam sclerotherapy by randomized controlled trials and evaluation and understanding of complications in studies dedicated , French phlebologists played an essential role which led to the concept of French method which got through the recent European guidelines ( recommendation 19) the status of recommended method (grade 1C) in the chemical ablation of the GSV .

Discussion: Limits, besides the contraindications, are mainly located at the calibre of the vein to be treated. In France this limit will remain blurred as we will only have one foaming sclerosing agent and the thermal ablation techniques will still not be refunded. It is not unreasonable in this situation to put this limit high enough, around 8 to 10 mm. Refund of the thermal ablation should reduce this limit below 6 mm, pending the emergence and validation of new techniques.

Conclusion: The concept of French technique of chemical ablation of the GSV (such as the small saphenous vein elsewhere), result of the works of the French school of Phlebology within the SFP is a fact reinforced by the European recommendations, and certainly still have nice future ahead of it.

 

French “Choosing Wisely” occlusive treatment of saphenous veins and recurrences

Between 2013 and 2016 the HAS (French Health Authority) validated successively the ablation of the great saphenous vein (GSV) by radio frequency (RFA), the possibility of using some sclerosing agent in the form of foam, and the ablation of the GSV and SSV by endovenous Laser (EVLA).

But in the end it declares itself unable to rank these techniques.

Between 2014 and 2019 the French National Health Insurance Fund (CNAM) validated the reimbursement of thermal ablation (TA) and also of 3 new procedures for Ultrasound Guided Foam Sclerotherapy (USGFS) of GSV, SSV, and complex recurrent varicose veins.

But, the CNAM fears a slippage in health expenses and has asked the National Professional Council of Vascular Medicine for guidelines. The French Society of Phlebology (SFP) and the French Society of Vascular Medicine (SFMV) are requested to do the job. In the meantime the Ministry of Health has insisted on the relevance of care, so the concept of “Choosing Wisely” (CW) seemed more in line with this policy.

The CWs provide both the physician and the patient with key elements to make an appropriate decision that is accepted by the patient.

So 2 writers C. Hamel-Desnos and G. Miserey and 29 reviewers (all Vascular Doctors) have been designated to develop these CWs for chemical or thermal occlusion treatments under the aegis of the National (French) Professional Council of Vascular Medicine (CNPMV). among these 10 CWs that we will present here, most are obvious and some are typically adapted to the French context.

Conclusion: These 10 “relevant choices” represent a consensus of French experts, based on international literature and were developed under the aegis of the National (French) Professional Council of Vascular Medicine; they have been accepted by the CNAM and have been under evaluation in our daily practice for a few months. These are not recommendations but the SFP, the SFMV and the SNMV (Union) are doing their utmost to get the message across to French vascular medicine specialists.

Prof. Dr. Egidia Miftode
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS IV: BOLILE DERMATOLOGICE: UN PUZZLE LA GRANIȚA CU ALTE SPECIALITAȚI MEDICALE

Joi | 22 iulie 2021 | 08:20 - 09:40              

08:20 - 08:40 - Boli infecțioase emergente - Manifestări cutanate

 

Șef Lucr. Dr. Nicuța Manolache
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

09:10 - 09:30 - Managementul herpesului circinat la copii

Nicuța Manolache1, Gabriela Stoleriu1, Daciana Elena Brănișteanu2, Florina Mihaela Filip-Ciubotaru2

1Facultatea de Medicină și Farmacie Universitatea, ”Dunărea de Jos”, Galaţi

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: herpes circinat, populație pediatrică, contagiozitate

Herpesul circinat (Tinea corporis, Tinea circinata, Impetigo figurata, Squarrus circumscriptus, Dartres furfuracees arrondies, Ringworm of the body), reprezintă o patologie des întâlnită în  populația pediatrică, atât prin frecvenţa contactului cu animalele de companie bolnave, cât şi datorită contagiozităţii interumane.

Definită ca infestare cu agenţi fungici a suprafeţei cutanate glabre, herpesul circinat reprezintă o dermatofiție superficială, inflamatorie ce poate afecta tot tegumentul, având o evoluție cronică, dar cu prognostic bun.

Prezentă în orice areal geografic, este produsă în 80% din cazuri de dermatofiți zoofili (Tr, verrucosum, M. Canis), în 13% din cazuri de cei antropofili și doar în 6% din cazuri agentul etiologic poate fi un dermatofit geofil (M. gypseum).

Dacă diagnosticarea formei clinice clasice nu reprezintă o problemă pentru medicul dermatolog, diagnosticarea făcându-se prin inspecția tegumentului, ea rămâne o provocare pentru medicii de familie şi specialiştii pediatri, care, în mod frecvent, sunt cei care iniţiază terapia. În cazul leziunilor tratate cu topice empirice și mai ales cu dermatocorticoizi, diagnosticarea ridică probleme de diagnostic diferențial, devenind o provocare și pentru un dermatolog experimentat, mai ales în absența posibilității efectuării examenului micologic. Dat fiind caracterul interdisciplinar al conferinţei ”Primăvara Dermatologică Ieşeană”, lucrarea mea se doreşte a fi o actualizare a acestei patologii pediatrice, cu prezentarea aspectelor epidemiologice, clinice, micologice, dar şi a atitudinii terapeutice adecvate.

Prof. Dr. Evelina Moraru
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

10:30 - 10:50 - Angioedemul ereditar. Interesul multidisciplinar

Dr. Raluca Miulescu
Spitalul Orasenesc Valenii de Munte, Prahova

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

12:20 - 12:40 - Simpozion BioNike: Triderm D.S. - Managementul terapeutic FĂRĂ CORTICOIZI, în tratamentul dermatitei seboreice cu risc de recidivă

Dermatita seboreică reprezintă o patologie cutanată cronică, frecvent întâlnită, ce afectează fața și scalpul. Ca și severitate, variază de la manifestări minime, la forme severe.

Bionike, brandul de dermatocosmetice numărul 1 în Italia vine în sprijinul pacienților cu dermatită seboreică, cu o gamă completă de produse: TRIDERM D.S, adjuvante în  tratamentul dermatitei seboreice. Produsele au la bază ciclopiroxolamina, și se adresează atât dermatitei seboreice a scalpului și a feței. Atât crema cât și șamponul Triderm D.S acționează eficient și controlează proliferarea Malassezia datorită concentrației mari de Ciclopiroxolamină, mărind  semnificativ perioadele de remisie ale afecțiunii. Ingredinetele emoliente și calmante ajută stratul cutanat să își refacă bariera naturală de apărare, pentru ca zonele tratate să își recapete starea de confort pe o perioadă îndelungată.

Profilaxia puseelor de dermatită seboreică trebuie menținută pe termen lung prin utilizarea unor produse dedicate pielii sensibile și alternarea terapiei de bază, cu produse blânde cu pielea, care nu conțin parfum, nu conțin agenți de spălare duri, iritanți și produse care sunt testate pe nichel sau care nu conțin conservanți.

BioNike propune ca soluție de profilaxie utilizarea produselor din gama TRIDERM și DEFENCE MAN gamă de produse pentru bărbați, mai exact șamponul uleios Triderm sau șamponul Defence Hair Extra Delicat cât și la produsele din gama Defence Man pentru îngrijirea pielii feței bărbaților.

Dr. Mirela Cristina Moraru
CEO BioNike

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

12:20 - 12:40 - Simpozion BioNike: Triderm D.S. - Managementul terapeutic FĂRĂ CORTICOIZI, în tratamentul dermatitei seboreice cu risc de recidivă

Dermatita seboreică reprezintă o patologie cutanată cronică, frecvent întâlnită, ce afectează fața și scalpul. Ca și severitate, variază de la manifestări minime, la forme severe.

Bionike, brandul de dermatocosmetice numărul 1 în Italia vine în sprijinul pacienților cu dermatită seboreică, cu o gamă completă de produse: TRIDERM D.S, adjuvante în  tratamentul dermatitei seboreice. Produsele au la bază ciclopiroxolamina, și se adresează atât dermatitei seboreice a scalpului și a feței. Atât crema cât și șamponul Triderm D.S acționează eficient și controlează proliferarea Malassezia datorită concentrației mari de Ciclopiroxolamină, mărind  semnificativ perioadele de remisie ale afecțiunii. Ingredinetele emoliente și calmante ajută stratul cutanat să își refacă bariera naturală de apărare, pentru ca zonele tratate să își recapete starea de confort pe o perioadă îndelungată.

Profilaxia puseelor de dermatită seboreică trebuie menținută pe termen lung prin utilizarea unor produse dedicate pielii sensibile și alternarea terapiei de bază, cu produse blânde cu pielea, care nu conțin parfum, nu conțin agenți de spălare duri, iritanți și produse care sunt testate pe nichel sau care nu conțin conservanți.

BioNike propune ca soluție de profilaxie utilizarea produselor din gama TRIDERM și DEFENCE MAN gamă de produse pentru bărbați, mai exact șamponul uleios Triderm sau șamponul Defence Hair Extra Delicat cât și la produsele din gama Defence Man pentru îngrijirea pielii feței bărbaților.

N

Dr. Alin Nicolescu
Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Roma, București

CURS III: UPDATES ÎN ALERGII ȘI ÎN DERMATITA ATOPICĂ

Miercuri | 21 iulie 2021 | 08:30 - 11:50  

10:50 - 11:50 - Simpozion Sanofi Genzyme: Dupilumab – primul imunomodulator în Dermatita Atopică

DA este o boală inflamatorie cronică sistemică și nu doar o boală de piele intermitentă, așa cum era considerată în trecut, caracterizată prin prurit intens și leziuni eczematoase. Adevărata cauză a dermatitei atopice este inflamația de Tip2/Th2 iar IL4 si IL13 sunt citokinele cheie implicate în mecanismul imunologic.

Dupixent este prima terapie biologică aprobată pentru tratamentul dermatitei atopice cu formă moderată până la severă. Dupixent este un anticorp monoclonal uman care se leagă specific de receptorul alfa al interleukinei 4 (IL-4) și inhibă semnalizarea celulară a IL4/IL13. Dupixent a demonstrat îmbunătățiri rapide și susținute ale semnelor și simptomelor DA precum și a calității vieții la adulți cu DA moderat-severă. Dupixent a demonstrat un profil de siguranță favorabil la adulți cu DA moderat-severă.

 

DEBATE II: ADERENȚA LA TRATAMENT - FACTOR PREDICTOR AL SUCCESULUI TERAPEUTIC

Miercuri | 21 iulie 2021 | 11:55 - 13:20  

12:15 - 13:00 - Simpozion Novartis: All about the patient – A dialogue about importance of patient evaluation and adherence to the treatment

Boala psoriazică este o afecțiune sistemică inflamatorie, progresivă, care afectează întreg organismul, trecând dincolo de piele. Pentru pacienții cu boală psoriazică, pielea este doar unul dintre aspectele bolii.

Inflamația sistemică poate provoca nu numai manifestări vizibile, cum ar fi cele de la nivelul pielii, scalpului, palmelor, plantelor și unghiilor. Boala psoriazică poate progresa în interiorul organismului, chiar dacă pielea pare neafectată, și poate provoca leziuni progresive invizibile inițial, cum ar fi afectarea structurilor articulare periferice sau axiale. Aceste leziuni progresive invizibile pot fi ireversibile dacă nu sunt tratate din timp.

Boala psoriazică se asociază cu multiple comorbidități, cum ar fi cele cardiovasculare, și cu deteriorarea semnificativă a calității vieții pacienților.

Pacienții își doresc un tratament cu eficiență dovedită și profil favorabil de siguranță, care să țintească toate manifestările bolii psoriazice:

Piele curată sau aproape curată

Remisiunea susținută a artritei psoriazice

Tratamentul complet al tuturor manifestarilor bolii, inclusiv al formelor “dificil de tratat”

Tratament complet al tuturor comorbidităților prezente

Îmbunătățirea calității vieții (componenta fizică + componenta mentală)

Cosentyx este un anticorp monoclonal, 100% uman, indicat pentru tratamentul psoriazisului în plăci, moderat până la sever. IL-17A este o citokină esențială în psoriazis și în psoriazisul artropatic. Cosentyx  țintește în mod direct IL-17A și o blochează, indiferent de sursa de proveniență a acesteia.

Cosentyx asigură tratamentul complet pentru diferitele manifestări ale psoriazisului (psoriazis cutanat, psoriazis artropatic, al scalpului, unghial și palmo-plantar).

Tratamentul cu Cosentyx a fost asociat cu o imunogenicitate de sub 1%, acest fapt contribuind la o tolerabilitate bună și la rezultate semnificative clinic și susținute în timp, dovedite atât de rezultatele din studiile clinice, cât și de datele din practica curentă.

Cosentyx este disponibil sub formă de stilou SensoReady, pentru a face auto-injectarea cât mai ușoară și mai confortabilă posibil. Cosentyx 300mg se administrează subcutanat, inițial săptămânal, timp de 5 săptămâni, apoi se continuă lunar cu doza de întreținere.

Utilizat la nivel mondial la peste 400.000 pacienți, în cele 3 indicații aprobate,  și fără evidențierea de noi semnale privind siguranța de-a lungul a 5 ani, Cosentyx asigură tratamentul complet pentru boala psoriazică.

Tratamentul eficient al manifestărilor multiple ale bolii psoriazice este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Începând din timp tratamentul bolii psoriazice cu Cosentyx, țintim direct cauza bolii, reducând inflamația sistemică și obținem o eficacitate rapidă, susținută pe termen lung, nu doar la nivelul pielii și a altor manifestări vizibile, dar și la nivelul manifestărilor progresive invizibile.

 

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

11:10 - 11:55 - Simpozion Novartis: Terapia biologică în Urticaria Cronică Spontană - o soluție pentru pacient și medic!

Cuvinte cheie: omalizumab, urticarie cronică spontană, papule, angioedem

Urticaria Cronică Spontană este o afecțiune cronică intermitentă, caracterizată prin apariția spontană a papulelor sau/și a angioedemului, în fiecare zi sau aproape în toate zilele, pentru cel puțin 6 săptămâni, fără un stimul extern evident.

Papulele și angioedemul sunt raportate în proporție de 33%-67% la pacienții cu UCS, angioedemul singur fiind prezent doar la 1%−13% din pacienți.

Terapia simptomatică cu antihistaminice H1 este singura terapie de primă intenție în UCS, dar efectul terapeutic este dovedit la mai puțin de 50% dintre pacienții cu urticarie cronică spontană.

Omalizumab este indicat ca tratament adjuvant al UCS la pacienţi adulţi şi adolescenţi (12 ani și peste) cu răspuns neadecvat la tratamentul cu antihistaminice H1.

Doza recomandată este de 300 mg, subcutanat, la intervale de 4 săptămâni.

În studiile de fază III (Asteria I, Asteria II, Glacial) omalizumab administrat în doză de 300 mg a demonstrat în mod constant îmbunătățiri semnificative ale simptomelor UCS în comparație cu placebo.

Datele cumulate de siguranță din studiile de fază III demonstrează că nu au existat diferențe între grupurile de tratament în ceea ce privește incidența evenimentelor adverse.

 

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00              

17:00 - 18:00 - Simpozion Abbvie: Redefinirea standardelor în psoriazis: durabilitate, siguranță, simplitate

Psoriazisul este o boală cronică, sistemică, cu un impact cumulativ asupra vieţii pacienților.

Evoluția conceptelor fiziopatologice și cercetarea științifică au determinat dezvoltarea opțiunilor terapeutice în psoriazis, ceea ce a dus la evoluția obiectivelor terapeutice și a standardelor de îngrijire în psoriazis.

Optiunile terapeutice apărute în ultimii ani, care țintesc citokine cheie (ex. IL-23), au potențialul de a îmbunătăți standardele de îngrijire pentru pacienții cu psoriazis.

Odată cu progresele obținute în managementul psoriazisului moderat-sever, acum pot fi atinse obiective terapeutice mai înalte, iar pacienții pot avea așteptări mai mari de la tratamentul pe care îl urmează.

SKYRIZI® (Risankizumab) este un anticorp monoclonal umanizat care se leagă în mod specific de subunitatea p19 a IL-23. SKYRIZI® a demonstrat în studiile clinice obținerea unor niveluri înalte de curăţare a leziunilor de psoriazis, menţinerea eficacităţii tratamentului în timp, cu un profil de siguranță favorabil pe termen lung, având o schemă de administrare convenabilă.

Obținerea unei curățări cutanate complete poate reduce semnificativ povara pe care pacienții cu psoriazis moderat-sever o resimt pe termen lung.

Datele de eficacitate și siguranță din studiile clinice cu risankizumab demonstrează că medicii și pacienții își pot propune și obține obiective terapeutice înalte.

De la studii clinice la practica clinică se vor găsi răspunsurile la întrebarea: De ce Skyrizi este o opțiune pentru pacienții cu psoriazis?

Dr. Irinel Nedelcu
Egoclinic București

DEBATE II: ADERENȚA LA TRATAMENT - FACTOR PREDICTOR AL SUCCESULUI TERAPEUTIC

Miercuri | 21 iulie 2021 | 11:55 - 13:20  

13:00 - 13:20 - Plasma îmbogățită în trombocite (PRP) în dermatologie

I. Nedelcu, Al. Grigoriu

Egoclinic București

Plasma îmbogățită în trombocite (Platelet-rich Plasma – PRP) reprezintă prin definiție un produs de plasmă autologă cu o concentrație mai mare de trombocite decât cea a sângelui recoltat; se urmărește, de asemenea, reducerea drastică a "contaminanților" – eritrocite și leucocite (atât limfocite și monocite, dar în special granulocitele cu rol pro-inflamator). Reprezintă un tratament modern, care și-a câștigat deja un loc între cele mai utilizate produse din categoria "ortobiologicelor" (produse cu rol în creșterea capacității înnăscute a organismului de reparare și regenerare) în diferite sectoare: tratamente dermatologice și proceduri dermato-cosmetice, ortopedie, chirurgie generală, stomatologie. Rezultatele acestui tratament depind de dispozitivele folosite, modul de activare și bineînțeles de administrarea lui.

C.Ș. gr. I Dr. Monica Neagu
Institutul National de Patologie “Victor Babeș”, București

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

10:10 - 10:30 - Dinamica anticorpilor specifici IgG și IgA în vaccinarea anti-SARS-COV2

Monica Neagu1,2,3, Luciana Nichita2,4, C. Mogodici2, Alexandra Bastian2,4, Cristiana Popp2, Mirela Cioplea2,4, C. Socoliuc2,4, Carolina Constantin1,2, Sabina Zurac2,4

1Laborator Imunologie, Institutul National de Patologie “Victor Babeș”, București

2Departamentul de Anatomie Patologică, Spitalul Clinic Colentina, București

3Școala Doctorală, Facultatea de Biologie, Universitatea din București, București, România

4Departamentul de Pathologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București

Cuvinte cheie: SARS-CoV-2, anticorpi specifici, vaccinare

Introducere: După pandemia de gripă spaniola de la începutul secolului 20 ne confruntăm cu cea mai extinsă epidemie din istoria modernă și pe măsură ce dezvoltarea vaccinurilor specifice a ajuns în faza de imunizare în masă, datele obținute din protocoalele de vaccinare se acumulează.

Materiale și metode: În prezentul studiu, un grup selectat de 103 lucrători din domeniul sănătății care au expunere constantă la pacienți și probe infectate cu SARS-CoV-2 au fost monitorizați pentru cuantificarea nivelurilor specifice de IgG și IgA înainte de vaccinare și după protocolul de vaccinare cu un vaccin pe bază de ARNm. Testarea nivelurilor de IgG și IgA în timpul protocolului de vaccinare a fost realizată la 21 de zile după prima inoculare și la două săptămâni după rapel. Testele standard ELISA aprobate de FDA au fost utilizate pentru cuantificarea IgG și IgA specifice.

Rezultate: Nivelurile bazale de IgG și IgA la subiecții infectați anterior și la subiecții naivi au diferit semnificativ. Vaccinarea a indus o creștere robustă atât a nivelurilor de IgG, cât și a nivelului de IgA chiar și după prima doză la majoritatea subiecților din ambele grupuri. După a doua doză, nivelele circulatorii de IgA și IgG au fost crescute. Asocierile dintre nivelurile de IgG și IgA la prima și a doua doză de vaccinare au indicat faptul că în întregul grup, indiferent de expunerea anterioară la agentul infecțios, creșterea și nivelurile de IgG și IgA au fost similare.

Concluzie: Nivelurile de IgG și IgA la vaccinare au fost statistic similare, indiferent de nivelele pr-vaccinare, seroconversia a fost realizată în proportie de 100% în intregul grup analizat după a doua doză, iar nivelurile au fost similare pentru anticorpii de tip IgG și IgA.

Assoc. Prof. Dragana Nikitovic
University of Crete, Heraklion, Grecia

CURS V: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 14:00 - 15:30

14:00 - 14:20 - Heparan sulfate proteoglycans and heparin regulate melanoma cell functions

The solid melanoma tumor consists of transformed melanoma cells, and the associated stromal cells including fibroblasts, endothelial cells, immune cells, as well as soluble macro- and micro-molecules of the extracellular matrix (ECM) forming the complex network of the tumor microenvironment. Heparan sulfate proteoglycans

(HSPGs) are an important component of the melanoma tumor ECM. 

Importantly, there appears to be both a quantitative and a qualitative shift in the content of HSPGs, in parallel to the nevi-radial growth phase-vertical growth phase melanoma progression. Moreover, these changes in HSPG expression are correlated to modulations of key melanoma cell functions. In the lecture, the roles of HSPGs/heparin in melanoma development and progression will be discussed.

O

Conf. Dr. Daniela Opriş-Belinski
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20        

15:40 - 16:00 - Corelaţii clinico-imunologice la pacienţii cu lupus eritematos sistemic

Cuvinte cheie: lupus eritematos sistemic, anticorpi anti nucleari, complement

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală inflamatorie cronică caracterizată prin pierderea toleranţei la self şi, consecutiv, apariţia manifestărilor autoimune. Deşi există aspecte clinice înalt sugestive, heterogenicitatea acestora îl face uneori greu de diagnosticat în absenţa unei evaluări paraclinice extensive. Este motivul pentru care fiecare pacient în parte trebuie exaluat complet, atât în vederea stabilirii extensiei afectărilor, a activităţii, prognosticului şi posibilei evoluţii imediate sau la distanţă. Un prim aspect important în vederea clasificării este identificarea pozitivităţii anticorpilor nucleari ca şi marker obligatoriu şi, ulterior, evaluarea subtipurilor de autoanticorpi. Acest ultim aspect va permite corelaţii prognostice şi evolutive. Alături de prezenţa autoanticorpilor responsabili de leziunile tisulare atât prin reacţia de citotoxicitate dar şi prin reacţia imună de tip 3 remarcăm şi alte elemente utile de tipul scăderii fracţiunilor complementului seric fapt sugestiv pentru activitatea asociată prezenţei complexelor imune circulante.

Conf. Dr. Viviana Onofrei
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

14:00 - 14:20 - Actualități în diagnosticul și strategiile terapeutice la pacienții cu sindrom posttrombotic

Cuvinte cheie: sindrom posttrombotic, tratament conservator, tratament invaziv

Introducere: Sindromul posttrombotic (SPT) este o complicație frecventă și invalidantă a trombozei venoase profunde (TVP), care reduce calitatea vieții și este costisitoare. SPT apare chiar și după tratamentul adecvat al TVP.

Materiale și metodă: Pornind de la revizuirea sistematică a literaturii recente, subiectul se axează pe factorii de risc pentru SPT și noile metode disponibile de prevenție și tratament.

Rezultate: Manifestările clinice ale SPT sunt variate și diferite ca severitate. Obstrucția venoasă cronică și refluxul valvular sunt principalele mecanisme care contribuie la apariția hipertensiunii venoase. Inflamația și predispoziția genetică au de asemenea rol în apariția și dezvoltarea SPT. Riscul absolut individual de apariție a SPT este dificil de estimat, dar date recente furnizează informații noi în acest sens. În timp ce terapiile de compresie sunt esențiale, eficiența drogurilor venoactive este incertă. Tratamentul anticoagulant dizolvă frecvent trombusul parțial. O serie de tehnici invazive, ca reconstrucția chirurgicală, procedee hibride și recanalizarea endovasculară sunt disponibile actual. Utilizarea adecvată a acestor tehnici noi la pacienți selecționați are potențialul de a reduce manifestările SPT.

Concluzii: Există multe necunoscute în managementul SPT. Este nevoie de studii viitoare pentru înțelegerea fiziopatologiei, dezvoltarea de noi ținte terapeutice, cât și afirmarea eficienței, siguranței și beneficiului cost-eficiență a diferitelor strategii. Prima linie de tratament rămâne cea conservatoare. În cazul SPT rezistent la tratament, însoțit de scăderea calității vieții, se va decide individual posibilitatea terapiei invazive.

Prof. Dr. Alexandru Oanță
Dermamed Braşov

CURS IV: BOLILE DERMATOLOGICE: UN PUZZLE LA GRANIȚA CU ALTE SPECIALITAȚI MEDICALE

Joi | 22 iulie 2021 | 08:20 - 09:40              

09:00 - 09:20 - Vitiligo - o manifestare secundară a tratamentului cu pembrolizumab

Cuvinte cheie: vitiligo, melanom metastatic, pembrolizumab

Vitiligo este o leucodermie circumscrisă, adesea familială, idiopatică sau dobândită, caracterizată prin macule acromice, cu peri de obicei decoloraţi, care prezintă uneori la periferie o zonă hiperpigmentată, frecvent cu dispoziţie simetrică. Afecțiunea este frecvent asociată cu tulburări de origine autoimună.

Caz clinic: Pacient în vârstă de 62 de ani cu melanom metastatic având adenopatie axiliară stângă și paratraheală inferioară, metabolic activă. Tratamentul cu pembrolizumab intravenos nu a fost urmat de apariția unei toxicități, dar a indus apariția de vitiligo pe pielea păroasă a capului. Inhibitorii de checkpoints imunologici (anticorpi monoclonali anti-CTLA-4, anti-PD-1, anti-PD-L1), reprezintă o nouă clasă de medicaţie în terapia cancerului, cu toxicitate în principal imunologică, mediată prin reactivarea şi proliferarea limfocitelor T induse care poate afecta, teoretic, toate organele. Toxicitatea dermatologică apare atât la anti-PD-1 (nivolumab, pembrolizumab) cât şi la anti-CTLA-4 (ipilimumab) indiferent de tipul tumorii tratate. Progresele ştiinţifice actuale au modificat schemele terapeutice ale melanomului şi altor neoplasme, oferind posibilitatea unei supravieţuiri prelungite. Imunoterapia cu inhibitori ai punctelor de control (check points inhibitors, anticorpi anti-PD1) poate fi o șansă la viață în melanomul metastatic sau nerezecabil. Adiţional activităţii antitumorale pembrolizumabul activează mecanisme imune determinând o creştere a răspunsului imun împotriva funcţiilor celulare native, generând efecte secundare autoimune: exanteme, exanteme maculo-papuloase, prurit şi vitiligo.

 

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

08:50 - 09:10 - Observaţii asupra unui caz clinic de sporotrichoză şi diagnosticul diferenţial al afecţiunilor cu dispoziţie sporotrichoidă

A. Oanţă1, Ioana Vlas1, T. Tebeică2, M. Ambros3, Gabriela Stoleriu4

1Dermamed, Braşov, România

2Departamentul Histopatologie, Centrul ”Dr. Leventer”, Bucureşti, România

3Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Târgu Mureş, România

4Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, România

Cuvinte cheie: sporotricoza limfocutanată, leishmanioza, nocardioza, micobacterioza

Introducere: Sporotricoza este o afecțiune foarte rar întâlnită în țările europene. Prezentăm un caz de sporotricoză limfocutanată (limfangitică) apărută la un pacient imunocompetent.

Caz clinic: Pacient în vârstă de 57 ani este consultat pentru leziuni nodulare multiple, dispuse pe traiect limfatic al membrului superior stâng. Pacientul lucrează în Canada ca îngrijitor de parcuri, venind în contact cu pământ și vegetale. Examenul histopatologic a evidențiat la nivelul dermului profund inflamație granulomatoasă formată din histiocite epitelioide și celule gigante multinucleate. Culturile pe mediul Sabouraud au identificat colonii de Sporotrix schenckii. Tratamentul cu itraconazol per os a condus la vindecarea leziunilor.

Discuţii : cazul prezentat este cel de sporotricoză limfocutanată cu aspect clinic caracteristic prin prezența de noduli etajați pe traiectul limfatic al zonei de drenaj al locului de inoculare a sporilor. Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu afecţiunile infecţioase care pot prezenta aspect sporotricoid, îndeosebi: leishmanioza, nocardioza şi micobacterioza, neuitând şi alte infecţii bacteriene: (tuberculoza cutanata, tularemia, infecţia cu Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, alte micobacterioze), micotice: (coccidioidomicoza, criptococoza, histoplasmoza, blastomicoza) şi virale (herpes simplu, varicela).

Conf. Dr. Liviu Oprea
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

08:10 - 08:30 - Responsabilitatea profesională (disciplinară, civilă și penală) a medicului în context legislativ românesc

Prof. Dr. Mircea Onofriescu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE VII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (I)

Vineri | 23 iulie 2021 | 14:00 - 16:05

15:45 - 16:05 - Obezitatea și infertilitatea – o permanentă provocare

M. Onofriescu, Adina Tanase, Mirabela Petică, D. Huțanu, B. Toma, D. Popescu

Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Cuza Vodă”, Iaşi

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi

Prevalența obezității a crescut în țările dezvoltate prin schimbări în: stilul de viață, inclusiv activitatea fizică redusă; modificări ale stilului de nutriție; un aport caloric crescut. 60% dintre femei sunt supraponderale (≥ 25 kg/m2), în Statele Unite și cele mai multe țări europene; 30%  sunt obeze (≥ 30 kg/m2); 6% dintre acestea sunt cu obezitate morbidă (≥ 35 kg/m2). În SUA > 25% din cazurile de infertilitate de cauză ovulatorie este atribuită unui BMI > 25 kg/m2. O femeie obeză este de aproximativ 3 ori mai probabil să fie infertilă decât o femeie normală.

În prezența ciclurilor menstruale regulate, probabilitatea obținerii unei sarcini se reduce cu 5% pentru fiecare unitate BMI > 29 kg/m2. La femeile obeze se constată anovulație chiar și în prezența ciclurilor regulate. La obeze se constată eliberarea unor ovocite cu potențial redus de fertilizare și anomalii ale endometrului.

Obezitatea este strâns corelată de sindromul ovarelor polichistice (SOP). 33%-88% dintre femeile cu SOP sunt supraponderale sau obeze.

Prezentăm modalitățile de tratament în cazul pacientelor obeze cu infertilitate. 1. Schimbarea stilului de viață: dieta hipocalorică și activitate fizică. 2.Tratament medicamentos. 3. Chirurgia bariatrică cu avantajele și dezavantajele ei. 4. Fertilizarea in vitro la femeile obeze: rata de sarcini mai redusă, procentul de nou născuți vii mai redus comparativ cu femeile cu greutate normal. Necesită doze de gonadotropine mai mari și rata de avorturi este mai mare. Se recomandă amânarea tratamentului prin tehnicile de reproducere asistată până când persoanele obeze ating BMI < 40.

P

Dr. Riccardo Pampena
Skin Cancer Unit of Reggio Emilia, Italia

CURS V: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 14:00 - 15:30

14:40 - 15:00 - Pediatric melanoma: a systematic review and individual patient meta-analysis

Purpose: To systematically review the evidence on pediatric melanoma, highlighting the major sources of heterogeneity and focusing on available data on single patients.

Patients and methods: We systematically searched the PubMed, Embase and Cochrane Central databases from inception (then restricted to 1948) to January 25th 2021, for studies reporting at least one case of cutaneous melanoma in patients ≤18 years. The age cut-off was defined after the primary search, based on literature results. Transplacental, unknown primary and uncertain malignant melanomas were excluded.

A patient-level meta-analysis was performed considering as outcomes the melanoma-specific (MSS) and progression-free survival (PFS). Separate analysis was done for cases with complete information on histologic subtype, focusing on superficial spreading (SSM), nodular (NM) and spitzoid melanomas, and nevus-association status, classified as de-novo, acquired- or congenital-nevus associated melanoma (NAM).

Kaplan-Meier and Cox regression analysis were performed, alpha level was set at 0.01 to reduce Type I error.

Results: Two-hundred-sixty-six studies were included in the qualitative synthesis, however data on single patients were available for 213 studies including 1002 patients. Concerning histologic subtypes, NM had lower MSS than both SSM and spitzoid melanoma, but only lower PFS than SSM. Spitzoid melanoma had significant higher progression risk than SSM, and a trend towards lower mortality. Focusing on nevus-association status, de-novo melanoma demonstrated higher MSS after progression than congenital-NAM, while no differences were highlighted in PFS.

Conclusion: Our findings depict the existence of different biological patterns of pediatric melanoma. In particular, spitzoid melanoma demonstrated an intermediate behavior between SSM and NM, showing high risk of nodal progression but low mortality. This raises the question on possible overdiagnosis of spitzoid lesions as melanoma in childhood.

Șef Lucr. Dr. Elena Porumb-Andrese
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00       

18:20 - 18:40 - Cu și despre fotoprotecție

 

Dr. Diana Plăcintescu
Clinica Medicum București

SESIUNE IV: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (II)

Joi | 22 iulie 2021 | 16:25 - 19:00    

18:40 - 19:00 - Rozaceea. Noutăți în clasificare, fiziopatologie și tratament

Cuvinte cheie: rozacee, fenotip, tratament optimizat individualizat

Rozaceea este o boală inflamatorie cutanată a cărei înțelegere este în continuă evoluție. Pe cât de ușor este de recunoscut pe atât de dificil poate fi de încadrat și de tratat. Impactul asupra calității vieții este foarte important.

Clasificarea a evoluat de la cea bazată pe stadii clinico-evolutive la cea modernă, bazată pe fenotip, care permite caracterizarea mai precisă a fiecărui pacient. Optimizarea tratamentelor implică înțelegerea mecanismelor fiziopatologice, integrarea simptomelor obiective și a semnelor subiective prin adresarea simptomelor celor mai supărătoare pentru pacient, iar combinarea și individualizarea tratamentelor în această patologie pot fi definite ca o adevărată artă.

          

Dr. Petru Plămădeală
Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii “Sf. Maria” Iași

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

08:50 - 09:10 - CD1a în diagnosticul leziunilor ce afectează potențial și pielea la copil

P. Plămădeală¹, Doina Mihăilă¹, Elena Cojocaru², Laura Dacu³, A.V. Patrașcu³, C.A. Costin³, L. Plămădeală⁴, M. Plămădeală⁴

1Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii “Sf. Maria” Iași

2Departament Științe Morfo-Funcționale I, Facultatea de Medicină, U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași

3Medici rezidenți Anatomie Patologică, U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași

4Studenți Facultatea de Medicină, U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași

Cuvinte cheie: CD1a, histiocitoza cu celule Langerhans, imunohistochimie

La Spitalul Clinic de Urgențe pentru Copii “Sf. Maria” Iași am introdus tehnica imunohistochimică de diagnostic în anul 2008. Printre marcherii utilizați în patologia tumorală și netumorală am folosit și CD1a pentru diagnosticul diferențial al formelor de histiocitoză cu celule Langerhans de alte leziuni. Dintr-un număr de 20 de cazuri cu leziuni variate din perioada 2008-2021, am statuat diagnosticul de histiocitoză cu celule Langerhans în 11 cazuri cu ajutorul metodei imunohistochimice, printre markerii imunohistochimici fiind utilizat și CD1a. Afectarea cutanată în histiocitoză a fost prezentă la 8 cazuri din 11, alte trei cazuri fiind granuloame eozinofile. În celelalte 9 cazuri cu suspiciune de histiocitoză, diagnostiscul a fost diferit, respectiv: limfadenită - 2 cazuri, dermatită cronică nespecifică - 2 cazuri și câte 1 caz de infiltrat leucemic cu celule dendritice, boală Castelman, osteoblastom, xantogranulom juvenil și histiocitom fibros. Marcherul CD1a a fost esențial în diagnosticul histiocitozei cu celule Langerhans în toate formele ei de prezentare și în diagnosticul diferențial cu alte leziuni ce mimează histiocitoza cu afectare inclusiv cutanată.

 

Dr. Marcela Poenaru
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” București

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

11:00 - 11:30 - Simpozion Abbvie: Pacientul cu psoriazis în practica clinică – noi perspective

 

 

 

SESIUNE VII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (I)

Vineri | 23 iulie 2021 | 14:00 - 16:05

14:00 - 14:30 - Simpozion Janssen Pharmaceutical companies of Johnson & Johnson: Locul biologicelor inovative în tratarea PSO în plăci - date din experiența locală

 

 

Conf. Dr. Cătălin Popescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

11:30 - 12:30 - Simpozion Lilly: Taltz în psoriazis: Care sunt acele întrebări pe care ați vrut să le adresați, dar nu ați făcut-o niciodată?

Asist. Univ. Dr. Mihaela Panduru
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

12:50 - 13:10 - Administrarea de antibiotice pe perioada sarcinii

Cuvinte cheie: antibioterapie, antibiotic, sarcină, gravidă

Introducere: Administrarea de antibiotice în sarcină a cunoscut, în ultimii ani, un trend ascendent. Studiile arată că aproximativ 41.5% din nașteri au fost expuse, pe perioada sarcinii, la antibioterapie. În acest context, lucrarea își propune să analizeze consecințele administrării de antibiotice în sarcină.

Material și metodă: Am evaluat baza de date Pubmed pentru găsirea studiilor care analizează administrarea de antibiotic în sarcină. Scopul a fost aflarea de răspunsuri la următoarele întrebări: care sunt afecțiunile dermatologice ce necesită antibioterapie în sarcină, care sunt antibioticele recomandate, ce reacții cutanate pot induce și care sunt consecințele asupra fătului. Au fost evaluate inițial titlurile și abstractele pentru ca apoi, după selecția articolelor, să fie realizată analiza textului integral al studiilor de interes.

Rezultate: Au fost găsite 230 de articole. Afecțiunile dermatologice care au necesitat antibioterapie în sarcină au fost: acneea, rozaceea, hidradenita supurativă, pemfigoid gestațional, PLEVA și eritemul cronic migrator.

Antibioticele sistemice folosite sunt: cefalosporine, peniciline, azitromicina, clindamicina, eritromicina. Dintre cele topice cele recomandate sunt: eritromicina, clindamicina, mupurocina și neomicina.

Reacțiile cutanate apărute la gravidă au fost: eritrodermie, pustuloză acută exantematică și DRESS.

Administrarea de antibiotice în sarcină a fost asociată la copil cu o creștere a riscului de anomalii congenitale, anxietate, obezitate și alergii.

Concluzie: Administrarea de antibiotice în sarcină poate avea consecințe asupra femeii însărcinate precum și asupra fătului. Este bine, să cunoaștem aceste aspecte și să analizăm necesitatea introducerii unei astfel de terapii. Atunci cănd este imperios necesar este bine să cunoaștem ce antibiotic oferă o siguranță ridicată.

Asist. Univ. Dr. Irena Pintea
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15       

17:20 - 17:40 - Terapia substitutivă cu imunoglobuline în imunodeficiențele primare umorale. Registrul de imunodeficiență primară al departamentului de alergologie și imunologie, I.R.G.H. ”Profesor Doctor Octavian Fodor”

Irena Pintea1,2, Carmen Teodora Dobrican1,2, Adriana Muntean1,2, Diana Deleanu1,2,3

1Disciplina Alergologie și Imunologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, România

2Ambulatorul de Alergologie, ,,Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie ”Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România

3Secția Medicină Internă, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie ”Profesor Doctor Octavian Fodor” Cluj-Napoca, România

Cuvinte cheie: imunodeficiențe primare, tratament substitutiv, imunoglobuline

Introducere: Imunodeficiențele primare cuprind un grup heterogen de afecțiuni caracterizate prin funcționarea deficitară sau chiar absentă a unuia sau a mai multor componente ale sistemului imun și care predispun la infecții frecvente și severe, autoimunitate, alterarea homeostaziei imune, boli autoinflamatorii, boli limfoproliferative și neoplazii. Conform estimărilor globale, între 70% și 90% din imunodeficiențele primare rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate tardiv.

Material și metodă: Lucrarea de față discută modalitățile actuale de tratament substitutiv cu imunoglobuline în imunodeficiențele primare și expune experiența Departamentului de Alergologie și Imunologie al I.R.G.H. ”Profesor Doctor Octavian Fodor”, Cluj-Napoca privind pacienții cu imunodeficiențe primare incluși în Programul Național de Boli Rare.

Rezultate: Registrul include un număr de 60 de pacienți cu imunodeficiență primară, cu vârste cuprinse între 25 și 77 de ani, dintre care 62,26% sunt de sex feminin. Afecțiunile alergice au fost documentate la 22,9% dintre pacienți, iar 19,67% au afecțiuni autoimune concomitente. 66% dintre pacienți urmează tratament substitutiv intravenos (IGIV), iar 34% terapie de substituție subcutanată (IGSC). Dintre aceștia, 1,66% suferă de agamaglobulinemie X-linkată Bruton, 15% au deficit selectiv de subclase de IgG, iar 83,34% au imunodeficiență comună variabilă. La 90% dintre pacienții cu tratament substitutiv subcutanat s-a făcut conversia de la terapia cu IGIV, iar la 10% s-a inițiat SCIG de la momentul diagnosticului/luării în evidență în departamentul nostru.

Concluzii: Imunodeficiențele Primare au o prevalență mai înaltă decât cea raportată. Diagnosticul precoce și instituirea tratamentului adecvat sunt esențiale pentru evoluția bolii. Terapia de substituție cu imunoglobuline este cheia de boltă a tratamentului imunodeficiențelor primare.

 

 

Prof. Dr. Iulia Popescu
Universitatea din Pittsburgh, SUA

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

16:10 - 16:30 - CD4+ T cell lymphopenia and dysfunction in severe COVID-19 disease is autocrine TNF-a/TNFRI-dependent

Iulia Popescu, John F. McDyer

Division of Pulmonary, Allergy, and Critical Care Medicine, Department of Medicine, University of Pittsburgh School of Medicine, Pittsburgh, Pennsylvania, USA

One Sentence Summary: Autocrine TNF-a/TNFRI regulates CD4+ T cell lymphopenia and dysfunction in severe COVID-19 disease.

Lymphopenia is common in severe COVID-19 disease, yet the mechanisms are poorly understood. In 148 patients with severe COVID-19, we found lymphopenia was associated with worse survival. CD4+ lymphopenia predominated, with lower CD4+/CD8+ ratios in severe COVID-19 compared to recovered, mild disease (p<0.0001).  In severe disease, immunodominant CD4+ T cell responses to Spike-1(S1) produced increased in vitro TNF-a, but impaired proliferation and increased susceptibility to activation-induced cell death (AICD).  CD4+TNF-a+ T cell responses inversely correlated with absolute CD4+ counts from severe COVID-19 patients (n=76; R=-0.744, P<0.0001).  TNF-a blockade including infliximab or anti-TNFRI antibodies strikingly rescued S1-specific CD4+ proliferation and abrogated S1-AICD in severe COVID-19 patients (P<0.001).  Single-cell RNAseq demonstrated downregulation of Type-1 cytokines and NFkB signalling in S1-stimulated CD4+ cells with infliximab treatment. Lung CD4+ T cells in severe COVID-19 were reduced and produced higher TNF-a versus PBMC. Together, our findings show COVID-19-associated CD4+ lymphopenia and dysfunction are autocrine TNF-a/TNFRI-dependent and therapies targeting TNF-a may be beneficial in severe COVID-19.

Conf. Dr. Cristina Popa
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

17:50 - 18:10 - Leziuni mucozale orale la pacienții simptomatici cu COVID-19: clasificare, caracteristici clinice, prezentări de cazuri

Cuvinte cheie: COVID-19, manifestări orale, SARS-CoV-2

Spectrul clinic al infecțiilor SARS-CoV-2 variază de la o infecție asimptomatică la manifestări clinice grave și chiar exitus. Tabloul manifestărilor clinice generale, ce apar după o perioadă de incubație de aproximativ 5 zile, este dominat de febră, tuse, dureri musculare, cefalee, congestie nazală și faringiană, diaree, voma, leziuni cutanate.

Semnificația și fiziopatologia manifestărilor orale nu au fost stabilite în mod clar în progresia clinică sau în evoluția infecției. Simptomele orale nu sunt descrise frecvent în studiile clinice COVID-19. În acest context gama afectărilor orale a fost considerată un subiect actual, de larg interes. Având în vedere numărul mic de studii raportate, modificările gustului sunt totuși, cele mai răspândite manifestări orale întâlnite. Subtipurile tulburărilor de gust apărute frecvent au fost reprezentate de disgeuzie, hipogeuzie și ageuzie.

Au fost raportate și leziuni veziculo-buloase și maculare la nivelul mucoasei orale la pacienții pozitivi pentru infecția cu SARS-CoV-2. Leziunile oportuniste infecțioase (fungice, virale și bacteriene) și leziunile autoimune și inflamatorii (stomatită, gingivită) au fost considerate și ele afectări observate la nivelul mucoasei cavității orale, la fel ca și tulburările glandelor salivare.

În concluzie, infecția cu SARS-CoV-2 poate duce la manifestări orale cu diverse afectări clinice, care probabil susțin ipoteza formării trombilor și a vasculitei; cu toate acestea, avem nevoie de mai multe dovezi și o urmărire pe termen lung a pacienților, pentru a stabili cu precizie semnificația afectării mucoasei orale în boala COVID-19.

R

Conf. Dr. Daniela Radu
Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara

DEBATE III: WHAT'S NEW IN 2021 IN VENOUS DISEASE?

Miercuri | 21 iulie 2021 | 14:00 - 16:50  

14:20 - 14:40 - Metode de evaluare a calității vieții pacienților cu Insuficiență Venoasă Cronică (IVC)

Scopul acestui studiu este îmbunătățirea calității vieții pacienților cu IVC cu edeme de cauză veno-limfatică. Material și metodă: am analizat un lot de 114 pacienți internați și operați în Clinica 1 Chirurgie, SCJUPBT, în perioada ianuarie 2019 - ianuarie 2020. Au fost selectați doar pacienții internați cu afecțiuni venoase, programați în vederea intervenției operatorii. Dintr-un total de 506 pacienți cu afecțiuni venoase 114 pacienți cu insuficiență venoasă cronică, au completat chestionarele specifice de apreciere a calității vieții, validate, în limba română. Tratamentul aplicat, curativ, chirurgical s-a adresat afecțiunii în funcție de stadiul acesteia. Rezultatele obținute au fost bune și foarte bune, pacienții fiind externați în curs de vindecare chirurgicală, cu urmărire și control prin ambulatoriul de specialitate. 114 răspunsuri prin chestionare completate au fost înregistrate și răspunsurile fiecărui pacient la internare, după operație și la control au fost analizate statistic.  Scorul median a fost de 40 puncte pentru fiecare pacient.

Concluzii: Utilizarea chestionarelor validate pentru România în evaluarea dispariției simptomatologiei care afectează calitatea vieții pacienților a fost un instrument util în evaluarea calității vieții pacienților înainte și după tratament.

Analiza statistică a chestionarelor evidențiază îmbunătățirea calității vieții și dispariția simptomelor după tratamentul corect și complet aplicat.

Asist. Univ. Dr. Antonia Radu
Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

11:00 - 11:20 - Studiul imunohistochimic comparativ al CD 117 în leziunile melanocitare

Antonia Radu1, Cornelia Bejenaru1, I Ţolea2, LE Bejenaru3, Gabriela Stoleriu4, Daciana Elena Brănişteanu5

1Departamentul de Botanică Farmaceutică, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

2Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

3Departmentul de Farmacognozie si Fitoterapie, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

4Departamentul Clinic, Universitatea de Medicina si Farmacie „Dunărea de Jos”, 800008 Galați

5Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa”, 700115 Iaşi, Romania

Cuvinte cheie: melanom, CD 117, imunohistochimie, tumorigeneza, inhibitori de tirozin kinaza.

Scopul acestui studiu a fost evaluarea imunohistochimică comparativa a lui CD 117, biomarkerul care evaluează atât progresia, cât și prognosticul tumoral, în diferite leziuni melanocitare, pentru a evidenția importanta acestui biomarker în melanomul malign (MM). Studiul a fost facut pe 55 de cazuri, reprezentate de un grup de control, care a inclus 10 cazuri de nevi, cât și de un grup de studiu, care conținea 35 de cazuri de melanom primar si 10 metastaze. CD 117 este extrem de implicat în procesul de tumorigeneză al tumorilor cutanate, fiind nedetectabil din punct de vedere imunohistochimic în leziunile benigne, dar intens exprimat în leziunile displazice si în zonele de melanom in situ. În melanoamele invazive, expresia lui CD 117 tinde să descrească odată cu progresia neoplaziei și intrarea în faza tumorigenică, de creștere verticală, fiind mai scazută în componența dermică profundă a tumorilor și în melanoamele nodulare. Pentru a elimina barierele epidermice și a câstiga un avantaj proliferativ pentru a permite tranziția către faza de creștere verticală, se pare că MM ar trebui sa piarda expresia lui CD117. Metastazele cutanate exprimă CD 117 la un nivel comparabil cu tumorile lor primare, sugerând că alte mecanisme intervin direct în procesul de metastază, nu doar pierderea expresiei CD 117. Supraexpresia CD 117 în leziunile melanocitare cutanate se corelează semnificativ cu intensitatea crescută a imunocolorației, sugerând că evaluarea imunohistochimică a lui CD 117 poate deveni o bună metodă pentru screening-ul pacienților, care ar putea beneficia de o terapie personalizată cu inhibitori de tirozin kinaza.

S

Asist. Univ. Dr. Gloria Suciu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

09:35 - 09:55 - Aspecte dermatologice în deficiențele vitaminice

G. Suciu1,2, C.G. Lupu2, A. Cutoiu2, L. Munteanu2

1U.M.F. Carol Davila

2Spitalul Clinic Colentina, București

Cuvinte cheie: deficiențe vitaminice, semne cutanate

Vitaminele sunt esențiale pentru dezvoltarea și menținerea funcțiilor organismului. Ele sunt componente ale alimentației umane, dar nu sunt sursă de energie. Vitaminele sunt fie liposolubile

(A, D, E, K), fie hidrosolubile. Niciuna dintre cele liposolubile nu sunt cofactori pentru enzime, în timp ce majoritatea celor hidrosolubile sunt.

Deși deficiențele vitaminice sunt relativ rare în țările dezvoltate, anumite grupe populaționale prezintă un risc mai mare - sugari, femei însărcinate, vegetarieni, alcoolici, pacienți dializați, cei care iau anumite medicamente, cei cu istoric de malabsorbție sau intervenții chirurgicale pe tractul gastrointestinal, persoane cu status socioeconomic scăzut. Frecvent pacienții au deficiențe vitaminice multiple.

Anumite deficiențe vitaminice pot fi recunoscute prin semnele lor cutanate (ex frinodermie, xeroză generalizată, păr rar și fragil în deficit de vitamina A, purpură și echimoze în deficit de vitamina K, leziuni dermatită seboreică-like periorificiale în deficit de vitamina B6, hiperpigmentație difuză, mai accentuată la zonele fotoexpuse în deficitul de acid folic etc); medicii trebuie să identifice aceste semne, să facă recomandări pentru suplimente zilnice și terapii de substituție.

Conf. Dr. Gabriela Stoleriu
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

SESIUNE VII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (I)

Vineri | 23 iulie 2021 | 14:00 - 16:05

14:30 - 14:45 - Simpozion La Roche-Posay: Toleriane Ultra – Abordare eficientă în managementul pielii intolerante, alergice și sensibile

 

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

08:50 - 09:10 - Observaţii asupra unui caz clinic de sporotrichoză şi diagnosticul diferenţial al afecţiunilor cu dispoziţie sporotrichoidă

A. Oanţă1, Ioana Vlas1, T. Tebeică2, M. Ambros3, Gabriela Stoleriu4

1Dermamed, Braşov, România

2Departamentul Histopatologie, Centrul ”Dr. Leventer”, Bucureşti, România

3Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Târgu Mureş, România

4Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi, România

Cuvinte cheie: sporotricoza limfocutanată, leishmanioza, nocardioza, micobacterioza

Introducere: Sporotricoza este o afecțiune foarte rar întâlnită în țările europene. Prezentăm un caz de sporotricoză limfocutanată (limfangitică) apărută la un pacient imunocompetent.

Caz clinic: Pacient în vârstă de 57 ani este consultat pentru leziuni nodulare multiple, dispuse pe traiect limfatic al membrului superior stâng. Pacientul lucrează în Canada ca îngrijitor de parcuri, venind în contact cu pământ și vegetale. Examenul histopatologic a evidențiat la nivelul dermului profund inflamație granulomatoasă formată din histiocite epitelioide și celule gigante multinucleate. Culturile pe mediul Sabouraud au identificat colonii de Sporotrix schenckii. Tratamentul cu itraconazol per os a condus la vindecarea leziunilor.

Discuţii : cazul prezentat este cel de sporotricoză limfocutanată cu aspect clinic caracteristic prin prezența de noduli etajați pe traiectul limfatic al zonei de drenaj al locului de inoculare a sporilor. Diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu afecţiunile infecţioase care pot prezenta aspect sporotricoid, îndeosebi: leishmanioza, nocardioza şi micobacterioza, neuitând şi alte infecţii bacteriene: (tuberculoza cutanata, tularemia, infecţia cu Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, alte micobacterioze), micotice: (coccidioidomicoza, criptococoza, histoplasmoza, blastomicoza) şi virale (herpes simplu, varicela).

 

09:10 - 09:30 - Infecţii fungice cutanate profunde

Gabriela Stoleriu1, Florina Mihaela Filip Ciubotaru2, Antonia Radu3, Nicuţa Manolache4, Daciana Brănişteanu5

1Departamentul Clinic Medical, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România

2Disciplina Medicină de Familie Adulți, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România

3Departamentul Botanică Farmaceutică, Facultatea de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Craiova, România

4Departamentul Ştiinţe Farmaceutice, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România

5Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, România

Cuvinte cheie: aspergiloza, criptococoza, histoplasmoza, micetom, micoze profunde

Infecțiile fungice cutanate profunde afectează adesea persoane cu ocupaţii particulare (agricultori, fermieri, lucrători în cauciuc, vânători, crescători de porumbei, lucrători pe șantierele de construcții, întreţinerea sistemelor de ventilație contaminate, exploratori), din anumite arii geografice (Africa de Sud, America Centrală, America de Sud, Argentina, Australia de Vest, provinciile canadiene din jurul Marilor Lacuri, China, India, Olanda, Orientul Mijlociu, văile din jurul râurilor Mississippi și Ohio, zonele cu climă temperată, peşteri cu lilieci), şi, chiar dacă sunt rar întâlnite în România, trebuie cunoscute datorită turismului şi emigrării unui procent însemnat de români care se reîntorc în ţară din vacanţe. Aceste infecţii micotice se instalează frecvent la pacienți cu imunodeficienţă (SIDA, imunodeficiența primară, stări imunosupresive induse de medicamente, vârstele extreme), dar pot apărea și la persoane imunocompetente. Morbiditatea și mortalitatea sunt legate de agentul etiologic, localizarea, durata și amploarea infecției. Fiecare dintre dintre micozele profunde (sporotricoza, aspergiloza, criptococoza, histoplasmoza, blastomicoza, mucormicoza, paracoccidioidomicoza, lobomicoza, ficomicoza, feohifomicoza, micetomul) implică discuții asupra diagnosticelor diferențiale și asupra posibilităților examenelor de laborator care pot confirma supoziția de diagnostic. Este necesar consultul interdisciplinar (dermatologie, boli infecțioase, pneumoftiziologie, neurologie, chirurgie plastică etc.) pentru un diagnostic corect şi complet, pentru instituirea cât mai rapidă a terapiei corespunzătoare (antifungice, chirurgie, îngrijirea imunodeficienţei). Prognosticul este excelent dacă tratamentul este efectuat la timp și corespunzător, dar infecţiile netratate și diseminate au o rată de mortalitate de aproape 100%. Profilaxia constă din prevenirea și tratamentul infecțiilor oportuniste la pacienții imunodeficienţi, informarea corectă a celor care călătoresc în zonele endemice.

 

Dr. Alina Elena Spînu
Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

09:50 - 10:00 - Leziunile erozive orale – o continuă provocare în practica dermatologică

Alina Elena Spînu1, Daciana Elena Brănișteanu2, Anastasia Vicovan1, Diana Ștefania Dîrzu1, Andreea Corina Drăgoi1, Ștefana Maria Capșa1, Roxana Bilibău1, Andreea Tucaliuc1, Isabela Alexandra Fartușnic1, Cătălina Cojocaru1, Mihaela Paula Toader3

1Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic CF Iași, România

2Disciplina Dermatologie, Facultatea de Medicină Generală,  U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași, România

3Disciplina Dermatologie orală, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași, România

Cuvinte cheie: eroziuni orale, pemfigus oral, anticorpi antidesmogleine

Leziunile erozive ale cavității orale sunt o prezentare clinică comună, nespecifică, a unui spectru larg de patologii de natură și severitate foarte diferite, astfel încât diagnosticul pozitiv este deseori o adevărată provocare pentru clinician. Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 30 de ani, cunoscută cu alergie confirmată prin patch-test la materiale de restaurare dentară, cu implanturi dentare metalice, care s-a internat pentru plaje erozive intens dureroase, parțial acoperite de pseudomembrane localizate la nivelul cavității orale, cu extindere vermilionară, însoțite de disfagie și dificultăți în alimentație. Aspectul clinic nespecific și absența leziunilor cutanate asociate, a impus efectuarea examenului histopatologic și detectarea anticorpilor circulanți anti Dsg-1 și anti Dsg-3 prin metoda ELISA, care au stabilit diagnosticul de pemfigus oral. Pemfigusul este o boală autoimună cronică severă, cu potențial risc vital, care debutează în 60% din cazuri la nivelul cavității orale, moment în care se află la granița dintre specialități. Diagnosticul precoce necesită un grad mare de suspiciune clinică și impune nevoia elaborării unui algoritm de diagnostic. Deși leziunile erozive de la nivelul cavității orale în absența manifestărilor tegumentare sunt dificil de diagnosticat, medicul dermatolog are un rol cheie în gestionarea acestor cazuri.

Dr. Roxanna Sadoughifar
Advanced Micro Surgery Hair Science Clinic, Teheran, Iran

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

18:10 - 18:30 - Laser complication

Background: Laser are being used with increasing frequency for cosmetic reasons.

Propose: To educate our colleagues regarding Laser Complication and how to prevent and treat them.

Material and Method: All possible laser complications will be presented along with photos.

Results and discussion: Results show that most Laser Complications are rare and manageable.

Conclusion: Laser complications can be avoided if the operator is well trained and is knowledgeable to recognize the complications early on.

T

Prof. Dr. Gabriela Tătărîngă
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

08:35 - 08:55 - Compuși fenolici - ingrediente active în preparate cosmetice

Prof. Dr. Liliana Ana Tuță
Universitatea "Ovidius" Constanța

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20        

16:00 - 16:20 - Impactul afectării renale asupra evoluției și terapiei bolilor de țesut conjunctiv

Liliana-Ana Tuță1, Claudia Mihailov¹, Emma Gheorghe2


1Departamentul Discipline Clinice Medicale, Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România

2Departamentul Discipline Preclinice, Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța, România

Cuvinte cheie: afectare renală, boli de țesut conjunctiv, puncție renală, lupus eritematos sistemic, boala mixtă de țesut conjunctiv

Afectarea renală este frecvent semnalată în bolile țesutului conjunctiv, sub forma unei mari varietăți de leziuni glomerulare, tubulointerstitiale, vasculare sau mixte ale rinichiului, decelabile la puncția-biopsie renală. Cu toate acestea, informațiile, chiar și cele mai recente sunt limitate cu privire la leziunile renale în bolile țesutului conjunctiv, cu excepția lupusului eritematos sistemic (LES).

În prima parte a prezentării vom trece în revistă afectarea renală în bolile autoimune ale țesutului conjunctiv: lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă, scleroză sistemică, sindrom Sjögren, polimiozită/dermatomiozită, dar și boala mixtă de țesut conjunctiv. Subliniem faptul că manifestările renale pot fi foarte variabile: de la hematurie microscopică și/sau proteinurie asimptomatică, până la sindrom nefritic/nefrotic sau vasculită rapid progresivă.

Deseori, afectarea renală este determinată de tratamentul bolii de țesut conjunctiv și poate reprezenta o cauză majoră de morbiditate și mortalitate. De aceea, este important ca dermatologii, reumatologii și nefrologii să monitorizeze și să ajusteze terapia acestor pacienți, în echipă multidisciplinară, știind faptul că disfuncția renală poate apare în contextul bolii autoimune primare sau este o consecință a farmacoterapiei sale. În ambele situații, apariția bolii cronice de rinichi impune, de multe ori, ajustarea dozelor medicamentoase și chiar îngustarea spectrului terapeutic, cu impact negativ asupra prognosticului pacientului, cât și asupra speranței și calității vieții acestuia.

Dr. Cristina Tutunaru
Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina

SESIUNE VI: DESPRE PSORIAZIS DIN PERSPECTIVA MEDICULUI CURANT

Vineri | 23 iulie 2021 | 11:00 - 13:10

11:00 - 11:30 - Simpozion Abbvie: Pacientul cu psoriazis în practica clinică – noi perspective

Șef Lucr. Dr. Paula Toader
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15   

17:00 - 17:20 - Teritoriul incert și provocator între chieilita actinică cronică și carcinomul scuamocelular: Mai devreme înseamnă mai bine pentru prognostic

 

Mihaela Paula Toader1, V.V. Costan2

1U.M.F. “Grigore T. Popa”, Facultatea de Medicină Dentară, Disciplina Dermatologie orală

2U.M.F. “Grigore T. Popa”, Facultatea de Medicină Dentară, Disciplina Chirurgie orală și maxilo-facială

Cheilita actinică cronică (CA) este o condiție cu potențial de transformare malignă, cu un risc de progresie spre carcinom scuamocelular (CSC) între 10% și 30%, cu o prevalență în populația generală de 2.08%. Afectează predominant buza inferioară la pacienți cu expunere prelungită la radiațiile ultraviolete. Aspectul clinic variabil, de la buze palide, uscate, plăci albe nedetașabile pe suprafața buzelor, estomparea demarcației piele-vermilion, atrofie vermilionară, arii eritematoase, până la ulcerații cronice și eroziuni, face dificil diagnosticul diferențial dintre modificări benigne, leziuni displazice sau carcinom invaziv în special în prezența ulcerației, infiltrației și indurației. Caracteristicile dermatoscopice permit distincția netă între CA și CSC: structuri albe insulare sau plăci alb lăptoase, margini slab delimitate, pattern vascular regulat în jurul ariei ulcerate. Dermatoscopia permite identificarea leziunilor de CA, urmărirea pe termen lung a pacientului pentru diagnosticarea precoce a CSC, monitorizarea dinamică și evaluarea eficacității tratamentului. Opțiunile terapeutice includ: metode medicale (emoliente topice, creme cu factor de protecție, agenți chimioterapici locali (5-fluorouracil), imunomodulatori locali (Imiquimod), retinoizi topici) și metode chirurgicale (ablație laser, crioterapie, vermilionectomie, electrocauterizare, terapie fotodinamică). Deși nu există un protocol de tratament bine stabilit, studiile pe serii de cazuri arată că metodele chirurgicale cu ablație laser sau vermilionectomie prezintă cel mai scăzut risc de recurență a leziunilor de CA, vermilionectomia având avantajul posibilității efectuării examenului anatomo-patologic din piesa de excizie, pentru aprecierea existenței displaziei sau a unui CSC in situ, atunci când aspectul clinic și cel dermatoscopic nu sunt concludente.

 

18:55 - 19:15 - Stomatitele erozive cronice: Cine le diagnostichează și cine le tratează?

Stomatitele erozive cronice reprezintă o problemă majoră de sănătate, cu impact sever asupra calității vieții pacientului, care vizitează în vederea stabilirii diagnosticului, atât medicul de familie, medicul stomatolog, specialistul ORL, dermatologul, alergologul, infecționistul, cât și specialistul în chirurgie oro-maxilo-facială. Particularitățile morfo-funcționale ale mucoasei orale, cu un mediu constant umed și o bogată colonizare bacteriană, determină un aspect clinic nespecific al ulcerațiilor orale, care devin adesea neregulate, acoperite cu pseudomembrane, ceea ce face dificilă orientarea clinică și pretează la diagnostic diferențial cu o varietate de condiții, de la simple traumatisme (fizice, chimice, mecanice), la stomatite infecțioase, alergice, maladii autoimune sau chiar procese proliferative maligne. Leziunile erozive orale pot fi cauzate de diverși factori și pot fi clasificate în funcție de caracteristicile clinice (numărul și localizarea leziunilor, evoluția, prezența sau nu a manifestărilor asociate cutanate), de caracteristicile microscopice și de factorii etiologici (metabolici, imunologici, infecțioși, neoplazici). Aspectul adesea nespecific al leziunilor orale erozive impune utilizarea unui arbore decizional care să ghideze către un diagnostic diferențial țintit, util medicilor din diverse specialități. Astfel, algoritmul propus de Mortazzavi și colaboratorii săi clasifică leziunile orale erozive în 3 categorii în funcție de evoluție (acute, cronice sau recurente), fiecare categorie fiind subîmpărțită în două, în funcție de numărul de leziuni (solitare sau multiple). Diagnosticul și tratamentul stomatitelor erozive cronice necesită de cele mai multe ori o abordare multidisciplinară, în care medicul dermatolog are un rol esențial, cele mai frecvente cauze fiind maladii cu mecanism imunologic (lichen plan, reacții lichenoide, stomatita ulcerativă cronică, dermatoze buloase autoimune, maladii autoimune ale țesutului conjunctiv), infecții cronice (tuberculoza) sau neoplazii.   

 

Prof. Dr. Alin Laurențiu Tatu
Universitatea “Dunărea de Jos” Galați

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

08:30 - 08:50 - Observații asupra unor căi posibile de transmitere sexuală și prevenție a infecției cu SARS-CoV2

Alin Laurențiu Tatu, Thomas Nadasdy, Florin Bujoreanu, Diana Sabina Radaschin, Lawrence Chukwudi Nwabudike

În lucrarea de față dorim să ne concentrăm atentia asupra diferitelor căi alternative de transmitere a infecției cu SARS-CoV-2 și  eventualele consecințele  ale acestora. Literatura de specialitate este bogată în date referitoare la virusul SARS-CoV-2, virus care a generat o problemă de sănătate publică și care este un subiect intens dezbătut în zilele noastre. Este posibilă infectarea pe cale sexuală cu SARS-CoV-2? Care sunt consecințele pandemiei asupra implicațiilor psihosociale?

Am realizat un scurt review plecând de la posibilitatea de transmitere a infecției pe cale sexuală și încercând să demonstrăm existența unor căi alternative de transmitere a virusului SARS-CoV-2. Astfel, rolul receptorilor ACE2 prezenți la nivelul diferitelor organe devine foarte important și se pot explica simptome mai puțin întâlnite ale infecției cum ar fi orhita virală. Astfel se poate enunța faptul că infecția cu SARS-CoV-2 poate influența comportamentul sexual și poate duce la o rată mai mare de infectări la minoritățile sexuale.

De asemenea, căile alternative de transmitere a infecției pot fi reprezentate și de microorganismele prezente la nivel cutanat cum ar fi Demodex folliculorum care pot acționa ca factori de transmitere a bolii. Rolul Demodex este sugerat și în dezvoltarea de vaccinuri topice, sau ca mijloc de potențare a vaccinurilor parenterale prin augmentarea răspunsului imun.

Încă sunt multe necunoscute în ceea ce privește impactul SARS-CoV-2 pe plan mondial, atât din punct de vedere social cât și medical. Consecințele pandemiei pe termen lung vor genera răspunsuri la multe din întrebările actuale iar studiile clinice vor fi extrem de folositoare în prevenirea unor situații asemănătoare.

Dr. Andreea-Lorena Tucaliuc
Spitalul Clinic Căi Ferate Iași

SESIUNE IX: ARTA DIAGNOSTICULUI IN DERMATOLOGIE - DIALOG INTRE GENERAŢII

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 08:30 - 10:55 

10:00 - 10:10 - Poate fi aceasta o reacție post vaccin? Care este opinia dumneavoastră?

Andreea-Lorena Tucaliuc, Ștefana Maria Capșa, Alina Elena Spînu, Andreea Corina Drăgoi, Diana Ștefania Dîrzu, Anastasia Vicovan, Roxana Bilibău, Isabela Alexandra Fartușnic, Cătălina Cojocaru, Mihaela Paula Toader, C. Ganțațuc, Daciana-Elena Brănișteanu

Spitalul Clinic CF Iași

Cuvinte cheie: exantem morbiliform, vaccin, SARS CoV-2

Pandemia este încă în curs, iar apariția unor noi tulpini virale, posibil mai contagioase, responsabile de forme mai severe de boală, constituie o preocupare constantă. Vaccinurile au oprit din evoluție, însă reacțiile post-vaccinale sunt încă în curs de identificare și raportare.

Prezentăm cazul unui pacient cu antecedente personale patologice de urticarie cronică recurentă, care s-a internat în Clinica Dermatologică pentru apariția unei erupții cutanate polimorfe diseminate, leziuni morbiliforme papuloase roșii-violacei, plăci eritemato-veziculoase, dispuse pe trunchi, membre și leziuni purpurice morbiliforme pe gambe. Erupția  a debutat la 13 zile după prima doză de vaccin Pfizer. Reacțiile adverse cutanate raportate de Pfizer pentru Comirnaty au fost: reacții la locul de injectare, reacții de hipersensibilitate: rash, prurit, urticarie, angioedem, eritem și prurit la locul de injectare. Reacțiile postvaccinale raportate pentru vaccinurile de tip mARN au fost: Cele mai frecvente - urticaria, reacția locală la locul injectării, erupția cutanată morbilliformă, cu debut între 1-7 zile post-vaccin. Reacții post-vaccinale mai puțin frecvente: edem la locul de injectare a fillerelor, leziuni pernio-chilblein-like, zona zoster, herpes simplex, reacții pitiriazis rozat-like.

Pe măsură ce vom administra acest medicament la populația largă, vom descoperi mai multe efecte adverse, precoce, dar mai ales tardive. Acest lucru nu ar trebui să ne sperie, ci să ne facă mai vigilenți în a detecta și a trata cât mai precoce populația susceptibilă.

 

Șef Lucr. Dr. Camelia Tamaș
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași

WORKSHOP CHIRURGIE - destinat medicilor dermatologi

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 14:00 - 16:00

14:00 - 16:00 - Excizia unei formațiuni tumorale mici, superficiale și rezolvarea defectului de părți moi rezultat cu grefă de piele toată grosimea sau lambou local

Camelia Tamaș, Dan Cristian Moraru, Irina Jemnoschi Hreniuc, Costel Dobre, Angela Tecuceanu, Clara Larisa Ibănescu

U

Dr. Gabriela Ungureanu
Spitalul Judeţean de Urgenţe Bacău

SESIUNE V: CALEIDOSCOP DERMATOLOGIC - DESPRE SĂNĂTATEA ȘI FRUMUSEȚEA PIELII (III)

Vineri | 23 iulie 2021 | 08:10 - 10:50

10:10 - 10:30 - Urticaria cronică spontană - Prezentare de caz

Urticaria cronică spontană este o boală invalidantă, de lungă durată, puțin controlabilă, cu impact psihoemoțional evident.

Urticaria spontană cronică poate fi autoimună sau autoalergică în funcție de trigger.

Urticaria cronică spontană poate avea cauze cunoscute -urticaria inductibilă sau cauze necunoscute.

Tratamentul urticariei se face pe termen lung până boala dispare -parteneriat medic-pacient util.

La întâlnirile cu pacientul se vor discuta țintele terapeutice posibile, dar vom manageria și așteptările pacientului.

Întotdeauna vom masura activitatea bolii, vom monitoriza răspunsul la tratament, controlul bolii și impactul asupra calității vietii.

V

Dr. Mihaela Vidan Popa
Hyperclinic Medlife Grivita, București

CURS I: NOI REPERE TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE 

Marţi | 20 iulie 2021 | 08:15 - 10:50

09:15 - 09:35 - Utilizarea alogrefelor cutanate în managementul rănilor extinse

Liliana Gabriela Popa1,2, C. Giurcăneanu1,2, Mihaela Vidan Popa3, Mara Mădălina Mihai1,2

1Departamentul de Dermatologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias, București, România

2Departamentul de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București, România

3Departamentul de Dermatologie, Hyperclinic Medlife Grivita, București

Grefarea cutanată este un element cheie în managementul rănilor extinse. Deși acoperirea definitivă a rănilor cu grefă de pilele autologă este ținta finală, acest scenariu nu este realist de cele mai multe ori, datorită limitării disponibilitații de piele autologă. De aceea, substituenții sintetici sau biologici cutanați sunt necesari în vederea acoperirii temporare a rănilor extinse. Printre acestea, alogrefele cutanate cadaverice rămân ca primă alternativă datorită numeroaselor avantaje. Acestea scad pierderea apei, proteinelor și electroliților, îmbunătățesc termoreglarea, reduc durerea și diminuează riscul de infecții cutanate. Mai mult, îmbunătățesc autogrefarea succesivă, stimulând epitelizarea și pregătind patul de grefare. Curățarea promtă a pielii marilor arși și acoperirea cu piele alogrefată, reduce semnificativ mortalitatea și scurtează perioada de spitalizare.

Cercetările viitoare ar trebui să evalueze dezvantajele actuale asociate cu utilizarea alogrefelor cutanate, în special disponibilitatea limitată a acestora, antigenitatea înaltă, riscul de infecții, cât și optimizarea tehnicilor de procesare și depozitare.

Prof. Dr. Florentin Vreju
Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

DEBATE I: ABORDAREA HOLISTICĂ A COLAGENOZELOR: PUNȚI ÎNTRE SPECIALITĂȚI MEDICALE (I)

Marţi | 20 iulie 2021 | 14:00 - 16:20 

15:00 - 15:20 - Sclerodermia - dincolo de piele

F. Vreju1, R. Ionescu2, M. Bojincă2

1Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București

Dincolo de manifestările cutanate bine cunoscute, sclerodermia sistemică (scleroza sistemică progresivă) este o boală complexă, multiorgan, care influențează atât calitatea vieții cât și supraviețuirea. De aceea, complexitatea suferinței trebuie cunoscută de toți specialiștii care tratează pacienți cu sclerodermie. Cateodată, demersul diagnostic are nevoie de explorări paraclinice speciale; elementele clinice, utile pentru conturarea nosologică a suferinței pacientului, pot include manifestări complexe digestive, renale, pulmonare, cardiace; în fine, din păcate, scelrodermia este o suferință în care tratamentele cu viză patogenică, sunt puține, însă în dezvoltare continuă. În această masă rotundă ne propunem să trecem în revistă o parte din aceste elemente; de aceea, prezentăm date actuale privind explorări paraclinice utile, principalele manifestări clinice extracutanate și modalități moderne de tratament.

       

Șef Lucr. Dr. Vlad Voiculescu
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

SESIUNE VIII: HETEROGENITATEA ÎN DERMATOLOGIE: O PROVOCARE CONTINUĂ ÎN PRACTICA MEDICALĂ (II)

Vineri | 23 iulie 2021 | 16:30 - 19:15       

17:55 - 18:15 - Microscopia confocală de reflectanță: diagnostic de precizie neinvaziv al unor afecțiuni cu localizare specială

Vlad MihaiVoiculescu1,2, Ana Maria Malciu1, Mihai Lupu2

1Clinica de Dermatologie, Spitalul Universitar de Urgență “Elias”, București, România

2Disciplina de Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

Cuvinte cheie: microscopie confocală de reflectanță, cheilită, lichen, eritroplazie, psoriazis

Microscopia confocală de reflectanță (MCR) este o metodă imagistică neinvazivă care permite vizualizarea straturilor pielii la o rezoluție comparabilă examenului histopatologic, scăzând astfel numărul biopsiilor inutile. MCR are o sensibilitate și specificitate mai mare de 70% pentru detectarea cancerelor cutanate melanocitare și non-melanocitare, dar și pentru diagnosticarea și monitorizarea psoriazisului sau altor afecțiuni ale pielii. Uneori este dificil de realizat diagnosticul diferențial al unor leziuni doar pe baza aspectului clinic și în acest caz avem nevoie de investigații suplimentare. Localizarea leziunilor cutanate influențează alegerea metodelor de diagnostic de certitudine. Vom prezenta cazul a trei pacienți la care, din cauza localizării leziunilor la nivelul buzelor și la nivelul penisului, s-a ales efectuarea MCR în detrimentul biopsiei clasice. În cazul primei paciente, pe baza aspecului clinic s-a stabilit diagnosticul de cheilită actinică la nivelul buzei inferioare și aceasta a primit tratament timp de un an pentru această afecțiune, fără îmbunătățirea semnificativă a aspectului clinic. Se prezintă pentru o a doua opinie și pe baza imaginii microscopice s-a stabilit diagnosticul de lichen plan oral. Pacienta a primit tratament sub care s-a observat o involuție semnificativă a leziunilor.

Din punct de vedere clinic este greu de efectuat diagnosticul diferențial între psoriazisul penian și eritroplazia Queyrat, ambele având aspect clinic de plăci eritematoase bine delimitate localizate la nivelul glandului sau prepuțului. Prezentăm cazurile a doi pacienți care s-au prezentat cu leziuni la nivelul penisului pentru confirmarea diagnosticului de eritroplazie Queyrat. Deși din punct de vedere clinic leziunile erau asemănătoare, pe baza imaginilor de MCR diagnosticul a fost confirmat într-un singur caz, iar la celălalt pacient s-a stabilit diagnosticul de psoriazis penian. MCR ajută la efectuarea unui diagnostic de precizie neinvaziv, permite instituirea tratamentului de specialitate adecvat mult mai rapid, dar și monitorizarea leziunilor sau urmărirea evoluției sub tratament.

Z

Prof. Dr. Sabina Zurac
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

DEBATE IV: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (I)

Joi | 22 iulie 2021 | 09:50 - 11:55              

10:30 - 10:50 - Leziuni vasculare în COVID-19

Sabina Zurac, Cristiana Popp, Luciana Nichita, Mirela Cioplea, Alexandra Cioroianu, Alexandra Bastian, Carmen Dumitru, Ioana Simion, Lelia Iliescu, Rodica Olteanu, T. Voiosu, B. Mateescu, Carolina Constantin, Monica Neagu

Spitalul Clinic Colentina, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România

Cuvinte cheie: COVID-19, celule endoteliale, leziuni vasculare

SARS-CoV-2 folosește enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) pentru a intra în celulele umane; celulele endoteliale exprimă niveluri ridicate de ACE2 fiind supuse unor efecte citopatice virale directe cu leziuni severe cu disruptive de membrane celulare. Ca rezultate directe, au fost descrise mai multe tipuri de leziuni vasculare: tromboză multiorgană extinsă (în capilare, arteriole și venule dar și în vase mai mari cu thromboembolism pulmonar ulterior fatal), microangiopatie, activare endotelială și angiogeneză extinsă.

Am analizat leziunile vasculare în 10 autopsii (grupul de studiu A) și 21 de biopsii cutanate și gastro-intestinale efectuate la pacienții cu COVID-19 (grupul de studiu B); folosim ca martor 10 autopsii (grupul de control A) efectuate la pacienții decedați cu gripa A H1N1 și 21 de biopsii cutanate și gastro-intestinale efectuate la pacienții cu dermatoze inflamatorii și inflamații nespecifice gastro-intestinale asortate după sex și vârstă (grupul de control B).

În grupul de studiu A toți pacienții au prezentat microtrombi fibrinoși în multiple organe, 6 pacienți au prezentat trombi în vase mari, 7 pacienți au prezentat infarcte recente; 8 pacienți prezintă microangiopatie; în grupul de control A, nu au fost prezente tromboze sau microangiopatii. 11 pacienți cu microtrombi fibrinoși și 4 cazuri cu microangiopatie au fost descriși în grupul de studiu B; niciunul dintre pacienții din grupul de control B nu a prezentat astfel de modificări.

În experiența noastră, COVID-19 prezintă leziuni vasculare multiple; înțelegerea cascadei mediatorilor cheie implicați în aceste procese deschide poarta către terapia țintită a pacienților cu COVID-19 cu forme severe de boală.

Prof. Dr. Donato Zipeto
Universitatea din Verona, Italia

DEBATE VI: PANDEMIA CU SARS COV2 - O PROVOCARE ACTUALĂ A LUMII MEDICALE (II) & VARIA II

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 16:10 - 18:50

16:30 - 16:50 - Response to vaccination in naive versus previously SARS-CoV-2 infected subjects

Luca Dalle Carbonare1, Maria Teresa Valenti1, Zeno Bisoffi2,3, Chiara Piubelli2, Massimo Pizzato4, Silvia Accordini4, Sara Mariotto5, Sergio Ferrari5, Arianna Minoia1, Jessica Bertacco1, Veronica Li Vigni1, Gianluigi Dorelli1, Ernesto Crisafulli1, Daniela Alberti5, Laura Masin5, Natalia Tiberti2, Silvia Stefania Longoni2, Lucia Lopalco6, Alberto Beretta7, Donato Zipeto5

1Department of Medicine, University of Verona

2Department of Infectious, Tropical Diseases and Microbiology, IRCCS Sacro Cuore Don Calabria Hospital, Negrar (Verona)

3Department of Diagnostics and Public Health, University of Verona

4Department of Cellular, Computational and Integrative Biology, University of Trento, Povo (Trento)

5Department of Neuroscience, Biomedicine and Movement Sciences, University of Verona

6Division of Immunology, Transplantation and Infectious Diseases, San Raffaele Scientific Institute, Milan

7Covi2 Technologies Srl, Novara

We profiled antibody responses in a cohort of recipients of the BTN162b2 mRNA vaccine who were either immunologically naïve (n=50) or had been previously infected with SARSCoV-2 (n=51). Of the previously infected, 25 and 26 were infected during the first and second pandemic waves in Italy, respectively; the majority of those from the first wave had corresponding waning antibody titres with low to undetectable levels of anti-S antibodies and low anti-N antibodies. We observed in recipients who had been previously infected that spike-specific IgG and pseudovirus neutralization titres were rapidly recalled by a single vaccine dose to higher levels than those in naïve recipients after the second vaccine dose, irrespective of waning antibody responses. In all recipients, a single vaccine dose was sufficient to induce a potent IgA response that was not associated with serum neutralization titres.

Ț

Prof. Dr. George Sorin Țiplica
Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" București

CURS VI: FOCUS ÎN NEOPLAZIILE CUTANATE (II) & VARIA I

Sâmbătă | 24 iulie 2021 | 11:00 - 13:00

12:40 - 13:00 - Actualități în sifilis

Alexandra-Irina Butacu, Iulia-Elena Negulet, Ioana-Simona Dinu, Emanuela-Domnica Boieriu, G.S. Țiplica

Departamentul Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București, Romȃnia

Introducere: Sifilisul reprezintă o infecție transmisibilă pe cale sexuală, determinată de bacteria Treponema pallidum subsp pallidum, ce se clasifică în sifilis dobândit sau congenital. Clasificarea actuală împarte sifilisul dobândit în sifilis precoce (primar, secundar și precoce non-primar non-secundar) şi silfilis tardiv (include și sifilisul cu durata necunoscută).

Material și metodă: Studiul actual include un review al literaturii publicate în ultimul deceniu, cu accent asupra elementelor epidemiologice, clinice, diagnostice și de tratament în cazul infecției luetice, avȃnd ca scop sublinierea necesității stabilirii cu rapiditate a diagnosticului de sifilis și a efectuării tratamentului adecvat, pentru a preveni complicațiile acute și la distanță, precum și pentru a preveni răspȃndirea acestei infecții transmisibile pe cale sexuală.

Rezultate: Sifilisul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar Strategia Globală a OMS asupra infecțiilor transmisibile pe cale sexuală 2016-2021 a evidențiat necesitatea eliminării cazurilor de sifilis congenital, prin monitorizarea infecției luetice la femeile însărcinate și oferirea de tratament adecvat.

Concluzii: Este alarmantă creșterea incidenței cazurilor de sifilis congenital. Spre deosebire de țările din Europa de vest în România predomină transmiterea infecției luetice prin contact heterosexual. Schemele de diagnostic si tratament pentru sifilis sunt discutate la nivel internațional și se insită pe uniformizarea acestora pentru a contribui la atingerea principalelor obiective ale OMS pentru anul 2030 ce sunt reprezentate de reducerea cu 90% a incidenței sifilisului și gonoreei la nivel global (prin comparație cu anul 2018), scăderea sub pragul de 50 de cazuri noi de sifilis congenital la 100000 nou-născuți în 80% din țări și introducerea vaccinării HPV în 90% din programele de imunizare naționale.

 

Cautare